Tinerii care au reprezentat cu succes România la cea de-a XVI-a editie a concursului de design ştiinţific «International Space Settlement Design Competition» s-au intors acasa in cursul zilei de ieri, 6 august, transmite Romanian Global News citand un comunicat de presă.
Marea finală a concursului adresat elevilor de liceu «International Space Settlement Design Competition» s-a desfăsurat, anul acesta, între 31 iulie si 3 august si a reunit peste 1.000 de echipe din întreaga lume. Din rîndul lor, doar 15 s-au calificat. Ei reprezintă tări precum India, Pakistan, Australia, Uruguay, Regatul Unit al Marii Britanii, România şi SUA. Tema din acest an a competitiei, organizate de NASA şi Compania Boeing din SUA, a constat în elaborarea unei aşezări umane în spaţiul extraterestru.
A iesit de sub tipar volumul de povestiri INTRE BARIERE, semnat de Doru Stoica. Zgircit cu aparitiile publice, parcimonios in ceea ce priveste textele publicate, Doru Stoica a debutat in 1993 in faimosul JURNAL SF si este considerat a fi unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai generatiei „celor care nu”.
Sebastian Corn scria despre aceasta colectie de povestiri urmatoarele:
V-ati plictisit de lucrurile pe care le reflecta retinele voastre? Simtiti ca vorbele se golesc de inteles pe zi ce trece? Taceti din ce in ce mai des si uitati sa mai priviti la cer, noaptea, pentru ca stiti bine ca tot acolo se afla si ca nici stelele nu s-au mutat de la locul lor?
Daca lucrurile stau astfel, ar trebui sa cititi cartea lui Doru Stoica. [...] Textele ce alcatuiesc volumul… sint precum niste clipuri fine, subtile, exact cit trebuie de lungi [… ], un filigran de umor, amestecat cu sentinte grave, bine ascunse intr-o armatura de absurd.
Volumul poate fi comandat de pe pagina editurii Millenium Press:
Rubrica "Lectograf SF", sustinuta in suplimentul lunar "Paralela 45-Renasterea banateana" de traducatoarea si prozatoarea Antuza Genescu, propune, in numarul de astazi, o lectura aparte: romanul "Replay" de Ken Grimwood (premiul World Fantasy 1988).
Tot in acest numar al P45, scriitorul Cristian Ghinea semneaza o recenzie la volumul de critica literara "Oglinda lui Narcis" al scriitorului lugojean Constantin Buiciuc (fost membru al cenaclului Sf "Sirius"), volum in care sunt recenzati si o serie de autori SF sau partial SF: in ordinea aparitiei, L. Nistorescu, R. V. Giorgioni, C. N. Ghinea, N. Toma, I. Hobana.
Printre cei care semneaza in acest numar sint: Paul Eugen Banciu, Dan Negrescu, Laurentiu Nistorescu (coordonatorul P45), Livius Petru Bercea, Valeriu D. Calarasanu, Ciprian Chirileanu.
"Joy is BMW " - creeaza o lucrare care sa ilustreze acest concept, respectand valorile marcii. Cauta emotia pe care ti-o inspira marca BMW. Bucuria o poti gasi in proportiile pure si libertatea unui roadster, in liniile caroseriei care te imbie la viteza. Sau poate caroseria e un pachet pentru a-ti livra emotia condusului, goana dupa adrenalina, mirosul de cauciuc incins si zgomotul nervos al motorului de sase cilindri in linie. Emotia primului drift ... Dar bucuria o poti regasi si in echilibru. Ca intr-un domino impecabil aranjat, fiecare picatura de combustibil e transformata perfect in energie si puterea vine fara un consum mare. Bucuria de a sti ca nu ai nevoie de nici un compromis pentru a savura agilitatea masinii tale. Dinamism eficient prin inovatie pentru placerea de a conduce. Sub orice forma, bucuria este BMW.
Si ai libertate sa iti alegi mediul prin care vrei sa te exprimi - de la pictura, sculptura, colaj si pictura digitala, pana la grafica 3D, film sau animatie. Mai multe detalii despre modul in care poti sa te inscrii si sa participi la concurs poti gasi in regulament: http://www.visualart.ro/joyisbmw/regulament.
Mai multe detalii despre marca, valorile sale si modul in care BMW se regaseste in diverse lucrari o poti gasi in sectiunea de resurse: http://www.visualart.ro/joyisbmw/inspiratie.
Desfasurarea concursului:
1 August - 30 Septembrie Trimiterea lucrarilor finale
1 Octombrie - 15 Octombrie Jurizare
23 Octombrie Eveniment cu vernisaj, decernarea premiilor
24 Octombrie - 30 Octombrie Expozitie lucrari la Galeria "Sub Carturesti"
Premii
Premiile oferite in cadrul competitiei "Joy is BMW" insumeaza peste 6500 EUR, in bani si produse. Prin amabilitatea prietenilor nostri de la AdobeRomania, vom oferi cate un pachet de software pentru fiecare din cele 3 pozitii ale podiumului.
Premiul I - 2500 EUR, Adobe Creative Suite Master Collection
Premiul II - Adobe Design Premium
Premiul III - Adobe Design Standard
30 iulie 2009 – Perioada de inscrieri in competitia ADOR 2009 se prelungeste cu o saptamana. Astfel, agentiile isi pot inscrie lucrarile online pana la 7 august 2009.
ADOR va premia in cadrul celei de-a opta editii cele mai bune lucrari romanesti, care pot fi inscrise online intr-una sau mai multe dintre categoriile competitiei: TV, Radio, Print, Online, Media, Campanii Intergrate, Design, BTL si Special Best.
Toate lucrarile inscrise vor fi evaluate de un juriu prezidat de Franco Moretti (Presedinte ADC*Europe) si care ii mai are in componenta pe Antonio Montero (Creative Vice-President, Contrapunto Spania), Samuel Akesson (Senior Creative, Fallon London), Igor Lutz (President si Chief Creative Officer, BBDO Moscova), Carlo Cavallone (Creative Director, Wieden Kennedy Amsterdam), Erkko Manilla (Executive Creative Director, TBWA / PHS Helsinki), Sylvia Vitale Rotta (CEO, Team Creatif Paris), David Fischer (Creative Director Scholz & Friends Berlin), Stijn Gansemans (Creative Director, Partner - Openhere, Belgia) si Johan Elsner (Executive Creative Director, Vice President - Storåkers McCann, Suedia).
In competitia ADOR, pot fi inscrise lucrari expuse pentru prima data in intervalul 1 mai 2007 – 1 mai 2009, care nu au concurat in anii trecuti in cadrul festivalului. Inscrierile se fac online, pe www.ador.ro, unde se regasesc detalii despre structura festivalului, regulament si termenii de plata.
Millenium Communications detine in totalitate project managementul festivalului pentru urmatoarele cinci editii, avand libertatea de a stabili modul in care se desfasoara, formatul si structura competitiei. ADOR este un proiect UAPR, sustinut de IAA.
Mă numesc Dan-Marius Sabău şi vă urez "Bine aţi venit pe pagină". Prin această primă ştire inaugurez pagina dedicată Ştiinţei, Ficţiunii, SF-ului, Fantasticului şi Benzilor desenate.
Sper să vă placă şi să reveniţi de cîte ori aveţi ocazia.
Citeam despre Workbench de la MySql pe pagina lor (http://www.MySql.com/products/workbench/) cînd m-am hotărît că vreau să aflu despre efectele achiziționării de către Sun Microsystem a MySql și apoi a achiziționării de către Oracle a lui Sun Microsystem.
Cînd Sun a cumpărat MySql în ianuarie 2008 (pentru aproximativ 1 miliard de USD), venitul anual al lui MySql era aproximativ de 50 de milioane de dolari și creștea rapid, avînd milioane de distribuții precum Facebook, Google, Nokia, Baidu și China Mobile. Se dorea să aducă sinergii către Sun, ceea ce ar fi schimbat peisajul industriei producătoare de programe de calculator prin adăugarea de noi adoptări ale bazelor de date cu sursă deschisă în aplicații și companii mai tradiționale. Integrarea cu Sun ar fi extins cu mult cererea comerială a ofertelor MySql și îmbunătățirea ofertei de valori prin adăugarea organizației de servicii globale a lui Sun.
De atunci Scwartz a supravegheat dezvoltarea MySql în ciuda lansării dezastruoase a versiunii 5.1, exodului dezvoltatorilor de proiect cheie, demisia cofondatorilor MySql Michael „Monty” Widenius și David Axmark ca și a directorului executiv MySql Marten Mickos, și obținerea a nu mai puțin a trei bifurcații majore a bazei de date licențiate (GPL – General Public Licence).
Nu a fost o perioadă ușoară. MySql avea probleme încă dinaintea achiziției de către Sun. În efortul ei de ajuta produsul să se dezvolte și a furniza atît utilizatori avansați (asta înseamnă adăugarea de funcționalități noi) cît și utilizatori mai noi (ceea ce înseamnă a face lucrurile cît mai prietenoase și mai ușor de abordat – și construirea de unelte noi), echipa a părut să-și piardă direcția și a sfîrșit prin a se răsfira.
Marea lacună de timp dintre MySql 5.0 și 5.1 se datorează parțial conducerii și priorităților, dar este de asemenea rezultatul unui cod de bază rău ce are nevoie de o revizuire bună și de a fi reînnoit – ceva ce nu s-a întîmplat pînă acum (chiar dacă există semne că asta este pe cale să se schimbe). Complexitatea ce nu e necesară și absența standardelor clare i-au încetinit pe dezvoltatorii existenți și au pus o barieră și pentru dezvoltatorii noi.
Aceste probleme au continuat iar oamenii au început să plece de la Sun nu mult după cumpărare: membri ai echipei de conducere de la vîrf cît și cîțiva cei mai experimentați și mai talentați dezvoltatori care nu mai sînt implicați în dezvoltare.
Altă descoperire surprinzătoare la o conferință MySql acum cîteva luni a fost adoptarea lentă a versiunii 5.1 în magazinele mari. Se pare că un mare număr de companii nu au trecut de la versiunile 5.0 la 5.1.
Dar acesta e doar începutul. În aceste zile au loc o mulțime de dezvoltări interesante în universul MySql. De la noile motoare de depozitare (Falcon, PBXT, Maria, Tokutek) la unelte foarte dezvloltate de la o jumătate de duzină de vînzători și rescrierea extinsă a nucleului bazelor de date MySql.
Ceea ce este cel mai surprinzător dintre toate este faptul că MySql 5.4 a fost deconspirat la conferință. Nu este încă o versiune stabilă, dar reprezintă un compromis între și 5.1 și așteptarea vreme de încă un an sau mai mult pentru o versiune stabilă a MySql 6.0. Realizînd că dezvoltarea mergea mai încet decît ar fi dorit, echipa MySql a selectat cîteva îmbunătățiri planificate și codate pentru 6.0 și le-au mutat în codul sursă a versiunii 5.1 realizînd astfel MySql 5.4 (aparent au dorit să treacă peste 5.2 și 5.3).
Acesta este primul din cîteva semne recente că organizația MySql a început să muncească în a îmbunătăți cîteva dintre lucrurile care l-au deranjat pe Monty atît de mult. Este încurajator.
În aprilie 2009 Oracle a cumpărat Sun Microsystems pentru 7,4 miliarde USD. Cu aceasta mișcare Oracle intră în competiție acum cu aproape toate marile companii tehnologice, incuzînd Microsoft (MSFT) în middleware (software pentru calculator care conecteză componente software sau aplicații) și sisteme de operare pentru servere, SAP și Salesforce.com (CRM) în aplicații pentru afaceri, IBM, Cisco (CSCO), HP (HPQ) și Dell (DELL) în hardware pentru servere și EMC pentru medii de stocare. Larry Ellison, directorul executiv de la Oracle, a citat platforma Java de la Sun Microsystems și sistemul de operare Solaris pentru servere ca fiind motivațiile principale în spatele achiziției.
Cheia care nu a fost menționată a acestei achiziții este MySql. Oracle este, în primul rînd și mai ales, o companie de baze de date, iar MySql a fost fără îndoială o amenințare pe termen lung. Multe din produsele software și middleware de la Oracle se bazează pe folosirea bazelor de date, și chiar Salesforce.com, un mare distrugător și competitor în industria software, se bazează pe bazele de date Oracle pentru a rula platformele ei. Multe din achizițiile software de la Oracle îi permit să asigure folosirea bazelor de date Oracle, prin asta permițîndu-i să adauge atît venit cît și cîștiguri de la vînzări de software și baze de date adiționaele. Cu achiziția lui Sun Microsystems și MySql, Oracle caută să controleze această tendință, bazele de date cu sursă deschisă, și, cel mai important, licențele pentru folosirea lor comercială. Suspiciunea multora este că rata de creștere a veniturilor MySql, atîta vreme cît nu vor fi dezvăluite, va scădea rapid urmînd întegrarea lui Sun Microsystems în Oracle.
Chiar și cu cele mai bune inteții, Oracle înfruntă serioase probleme de încredere în interiorul și exteriorul stavilei pe care compania a pus-o surselor deschise în trecut. Widenius susține: Oracle, neavînd cea mai bună reputație posibilă în spațiul Surselor Deschise, va avea greutăți în a-i păstra în companie pe oamenii de la MySql care i-au rămas sau chiar să lucreze la proiectul MySql. Oracle va avea de asemenea greutăți în a asigura clienții, comunitățile și utilizatorii MySql că va păstra MySql „gratuit și disponibil pentru toți”.
Va fi ușor să arătăm cu degetul spre Oracle peste 1-2 ani și să îi blamăm pentru că, în cele din urmă, au făcut să dispară unul dintre cele mai de succes proiecte cu sursă deschisă create vreodată. Dar cert este că Sun a făcut un lucru de mîntuială cu achiziția MySql, l-a gestionat prost vreme de 16 luni și că se scapă de încurcătură pe seama lui Oracle.
Rămîne de văzut dacă Oracle decide sau nu să accepte treaba de a repara MySql și dacă îi va permite să ocupe un loc pe piață.
Acum Alianța Baze de date Deschise fără Oracle adaugă îndoieli suplimentare asupra cărei ramuri din MySql va fi considerată „oficial” dezvoltată mai departe. „Bifurcațiile sînt un fapt de viață în comunitatea cu sursă deschisă, discutabil una în întregime sănătoasă, ” scrie McAllister. „Ar fi bine ca firma Oracle să spere că nu va ajunge pe partea greșită a bifucației.” Pentru a face asta el sugerează că Oracle va trebui să recîștige încrederea și suportul comunității MySql – cu alte cuvinte, „să înceteze să acționeze ca Oracle.”
Oracle ar putea „ucide” MySql „fie direct sau prin lipsa unei dezvoltări/suport în întregime”, o poate vinde pentru a evita problemele anti-trust, sau „poate accepta MySql și sursa deschisă și poate să-și folosească expertiza technica pentru a se asigura că MySql continuă să fie cea mai populară bază de date cu sursă deschisă avansată”, a scris Widenius într-un mesaj din jurnal.
„Cea mai mare amenințare pentru viitorul MySql nu este Oracle ca entitate, ci faptul că talentele în domeniul MySql de la Sun se vor răspîndi pe aripile vîntului și vor ajunge la o mulțime de companii diferite ceea ce va da înapoi dezvoltarea și suportul MySql cu ani buni”, a scris el. Widenius este „pregătit să angajeze sau să găsească un cămin bun pentru tot personalul ce reprezintă nucleul MySql” la compania sa, Monty Program, sau „aproape de ea.”
Nu, nu are nimic de-a face cu ultimul film din seria Terminator. Cel puÈâ€Âºin nu direct È™i nu încă: nu există nici un robot È™i nici o inteligenÈâ€Âºă artificială implicată aici. Implică genetică, da, dar genetica plantelor.
Tehnologia Terminator proiectează genetic plantele pentru a produce seminÈâ€Âºe sterile la recoltare. A fost dezvoltată de către industria multinaÈâ€Âºională a producătorilor de seminÈâ€Âºe/agro-chimiei È™i guvernul SUA pentru a preveni replantarea seminÈâ€Âºelor culese de către fermieri È™i a-i forÈâ€Âºa în schimb să cumpere seminÈâ€Âºe în fiecare sezon. Terminator este uneori numită Tehnologia de RestricÈâ€Âºie Genetică a Folosirii (Genetic Use Restriction Technology – GURTs) – termenul larg răspîndit care se referă la folosirea unui provocator chimic extern pentru a controla exprimarea caracteristicile genetice ale plantelor.
Apomixis este o formă de reproducÈâ€Âºie asexuată ce apare natural în care embrionii plantei cresc din celulele ou fără a fi fertilizate de polen. Inginerii geneticieni au transferat genele ce conferă apomixis de la o specie de iarbă sălbatică la porumb. Prin folosirea creÈ™terilor apomixis s-ar putea reduce dramatic costurile de producere a seminÈâ€Âºelor hibride.
CombinaÈâ€Âºia de iniÈâ€Âºiatori de comutare cu apomixis dă posibilitatea să fie create seminÈâ€Âºe care vor produce plante viabile ce vor creÈ™te È™i vor produce seminÈâ€Âºe viabile doar atunci cînd vor fi tratate cu chimicale. Decît să plătească costul anual al producerii de seminÈâ€Âºe hibride, companiile care deÈâ€Âºin patentul pentru aceste tehnologii ar produce seminÈâ€Âºele doar o dată È™i urmînd ca apoi să-È™i deducă costurile de la fermieri prin chimicalele oferite pentru a comuta caracteristicile, inclusiv caracteristica apomictică, în fiecare sezon.
Cum funcÈâ€Âºionează tehnologia terminator?
Tehnologia patentată ar putea fi aplicată într-un număr de feluri, dar în general implică trei paÈ™i:
1. Cercetătorii adaugă genele terminator unei recolte.
2. Compania producătoare de seminÈâ€Âºe iniÈâ€Âºiază procesul terminator înainte de a vinde seminÈâ€Âºele prin adăugarea unui iniÈâ€Âºiator.
Succesul tehnologiei depinde de o secvenÈâ€Âºă controlată cu inteligenÈâ€Âºă de interacÈâ€Âºiuni între genele implicate. Ultima genă proiectată devine activă într-o perioadă foarte tîrzie în dezvoltarea seminÈâ€Âºei cînd un comutator special sub controlul inductorului activeză gena cauzînd producerea unei toxine. Toxina ucide embrionul care este parte a fiecărei seminÈâ€Âºe mature.
O schiÈâ€Âºă a tehnologiei terminator
Tehnologia terminator constă din trei gene cu comutatoarele activ/inactiv. Înainte de a fi vîndute fermierilor, o companie producătoare de seminÈâ€Âºe tratează seminÈâ€Âºele cu un inductor chimic – probabil tetraciclină – pentru a iniÈâ€Âºia interacÈâ€Âºiunile genei terminator. Chiar dacă patentul acoperă un număr de căi prin care genele ar putea interacÈâ€Âºiona, mai jos este o descriere a unei căi prin care tehnologia poate funcÈâ€Âºiona.
Gena I: Opresorul
Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: O genă opresoare produce o proteină opresoare.
Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului:AcelaÈ™i proteină opresoare este produsă.
Gena II: Recombinarea
O genă recombinată este controlată de un promotor. Între promotor È™i gena recombinată cercetătorii plasează un fragment ADN care este o punte de legătură pentru represorul din Gena 1.
Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: În absenÈâ€Âºa inductorului represorul se leagă la puntea de legătură iar planta nu poate produce proteina de recombinare, o enzimă care elimină bucăÈâ€Âºi de ADN.
Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: Inductorul interacÈâ€Âºionează cu represorul ataÈ™at punÈâ€Âºii de legătură – ceea ce îi permite Genei II să producă recombinarea.
Gena III: Toxina
O genă pentru o toxină letală embrionilor (gena toxină) este controlată de un promotor tîrziu (PT), acesta este activ doar în ultima etapă a dezvoltării seminÈâ€Âºei cînd embrionul se dezvoltă. Cercetătorii au plasat între ultimul promotor È™i gena toxină o bucată de ADN numită inhibitor care interacÈâ€Âºionează cu abilitatea promotorului de a activa gena.
Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: Fără inductor nu există recombinare pentru a elimina inhibitorul.
Cu inhibitorul la locul lui, nici o toxină nu este produsă.
Astfel, prin reÈâ€Âºinerea inductorului, companiile producătoare de seminÈâ€Âºe pot produce generaÈâ€Âºii de seminÈâ€Âºe viabile.
Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: Recombinarea din Gena II elimină inhibitorul È™i permite promotorului tîrziu să activeze producerea genei toxină la finalul sezonului.
LP – Inhibitor – Gena toxină
| | |
| Inhibitor (eliminat prin recombinare)
|
LP – Gena toxină
|
Toxina este produsă È™i ucide embrionulînainte ca seminÈâ€Âºele mature să fie culese
Va opri Terminator contaminarea genetică?
Industria multinaÈâ€Âºională a seminÈâ€Âºelor poartă o campanie de relaÈâ€Âºii publice pentru a promova tehnologia Terminator ca mijloc de a opri contaminarea genetică nedorită de la plantele manipulate genetic (MG) (în special pentru uzul potenÈâ€Âºial in MG a copacilor È™i plantelor modificate pentru a produce droguri È™i chimicale industriale).
Gene scăpate de la plantele MG cauzează contaminări È™i reprezintă ameninÈâ€Âºări pentru biodiversitatea agriculturală È™i mijloacelor de trai a fermierilor. De exemplu, fermierii canola organic Saskatchewan îi dau în judecată pe Monsanto È™i Bayer pentru contaminare MG (www.saskorganic.com/oapf).
Industria dovedeÈ™te că sterilitatea creată genetic ar oferi o trăsătură de siguranÈâ€Âºă integrată pentru plantele MG pentru că genele de la o recoltă Terminator ar putea poleniza încruciÈ™at cu plantele din imediata apropiere, seminÈâ€Âºele obÈâ€Âºinute din polenizarea nedorită ar fi sterile – nu vor germina. Dar tehnologia Terminator este un sistem complex implicînd multe gene introduse care funcÈâ€Âºionează împreună într-o secvenÈâ€Âºă. Cercetătorii avertizează că Terminator nu va fi eficient 100%. Probabilitatea eÈ™uării acestui sistem înseamnă că nu ar fi o unealtă de încredere pentru „bio-reÈâ€Âºinere”. Dacă Terminator este folosit pentru „bio-reÈâ€Âºinere” È™i eÈ™uează atunci ar introduce riscuri noi È™i periculoase în securitatea biologică.
Ce impact vor avea seminÈâ€Âºele Terminator asupra fermierilor?
Terminator este o violare majoră a drepturilor fermierilor de a avea È™i de a reutiliza propriile seminÈâ€Âºe. Datorită miÈ™cărilor polenului în prima generaÈâ€Âºie genele Terminator ar putea contamina recoltele fermierilor – fermierii ar putea atunci salva È™i reutiliza fără să È™tie seminÈâ€Âºe care sînt contaminate È™i care nu vor germina. Aceasta s-ar putea întîmpla de asemenea dacă grîul important conÈâ€Âºine genele Terminator. Fermierii care depind de ajutorul umanitar pentru mîncare riscă pierderi devastatoare ale culturilor dacă folosesc fără să È™tie grîu primit pentru mîncare care conÈâ€Âºine genele Terminator ca seminÈâ€Âºe pentru recoltă. Terminator ar asigura o strangulare corporativă asupra seminÈâ€Âºelor È™i ar rezulta în preÈâ€Âºuri ale seminÈâ€Âºelor mai mari în perioada în care fermierii trec prin cea mai mare criză a veniturilor din istoria agriculturii moderne. Dacă fermierii ar fi forÈâ€ÂºaÈâ€Âºi să cumpere seminÈâ€Âºe Terminator în fiecare an costurile i-ar schilodi.
Date oficiale
În 3 martie 1998 Departamentul de agricultură a SUA È™i producătorii de seminÈâ€Âºe de bumbac Delta and Pine Land Company au achiziÈâ€Âºionat patentul SUA cu numărul 5.723.765 pentru „Tehnologia Sistemul de ProtecÈâ€Âºie” (Technology Protection System – TPS). Sistemul pentru manipularea genetică a unui mecanism de sinucidere în seminÈâ€Âºele generaÈâ€Âºiei următoare a fost poreclit tehnologia „terminator”. În 11 mai Monsanto a anunÈâ€Âºat intenÈâ€Âºia de a cumpăra Delta and Pine Co. pentru 1.76 miliarde. Aceasta a fost privită de mulÈâ€Âºi ca o încercare de a pune mîna pe patentul terminator.
În 15 septembrie 1998 Astra Zeneca a primit patentul SUA cu numărul 5.808.034 pentru propria versiune a tehnologiei terminator. A fost marcat ca „verminator” de vreme ge genele au fost preluate de la È™obolanii maronii. Toate cele cinci companii care au dezvoltat seminÈâ€Âºe MG au solicitat pentru patente pentru propriile versiuni de terminator. În noiembrie 1998 Grupul Consultativ al Cercetării InternaÈâ€Âºionale al Agriculturii (CGIAR), reÈâ€Âºeaua mondială de centre de cercetare pentru înmulÈâ€Âºirea plantelor finanÈâ€Âºată public, a anunÈâ€Âºat că nici unul dintre centrele sale nu va dezvolta „orice tehnologie cu scopul de a preveni germinaÈâ€Âºia.”
În aprilie 1999 Monsanto a anunÈâ€Âºat amînarea comercializării terminatorului aÈ™teptînd recenzii independente. Astra-Zeneca i-a urmat în luna mai anunÈâ€Âºînd că nu vor dezvolta „tehnologii care aibă ca rezultat sterilitatea celei de-a doua generaÈâ€Âºii de seminÈâ€Âºe”. Pentru moment valul a părut să se întoarcă împotriva terminatorului. Dacă acestor companii li s-ar permite să continue comercializarea acestei tehnologii profitul potenÈâ€Âºial al caracteristicii terminator ar fi inclus în curînd în toate recoltele MG.
Delta & Pine Land (DPL), cea mai mare companie din lume ce comercializează seminÈâ€Âºe de bumbac deÈâ€Âºine în comun trei patente SUA pentru tehnologia Terminator împreună cu Departamentul pentru Agricultura SUA. În octombrie 2005 DPL a cîÈ™tigat noi patente Terminator atît în Europa cît È™i în Canda. De asemenea, compania multinaÈâ€Âºională pentru producerea seminÈâ€Âºelor È™i agro-chimicale Syngenta a cerut un patent canadian pentru cartofi Terminator produÈ™i de ea. Dar fermierii indigeni cultivatori de cartofi din Anzii peruvieni au obligat CBAN (Canadian Biotechnology Action Network – ReÈâ€Âºeaua de AcÈâ€Âºiune Biotehnologică Canadiană) să distrugă patentul.
Moratoriul Global Aprobat!: moratoriul internaÈâ€Âºional al ConveÈâ€Âºiei NaÈâ€Âºiunilor Unite despre Diversitatea Biologică a fost aprobat È™i întărit în martie 2006 datorită presiunilor canadienilor È™i oamenilor din toată lumea.
Canada încă promovează Terminator: în 2005 guvernul canadian a încercat să întoarcă moratoriul NaÈâ€Âºiunilor Unite. Un memoriu care a fost adus la cunoÈ™tinÈâ€Âºa publicului neoficial a dezvăluit că guvenul se pregătea să lanseze o moÈâ€Âºiune care să permită testarea È™i comercializarea. În martie 2006 presiunea publică a forÈâ€Âºat guvernul să fie de acord cu întărirea moratoriului, dar guvernul încă nu a luat o poziÈâ€Âºie împotriva Terminatorului.
Monsanto licitează pentru a cumpăra Terminator: în august 2006 Monsanto a anunÈâ€Âºat că doreÈ™te să cumpere Delta & Pine Land, compania americană de producere a seminÈâ€Âºelor ce dirija teste ale Terminatorului. În 1999 Monsanto a făcut o promisiune publică de a nu comercializa Terminator, dar „Monsanto nu exclude dezvoltarea potenÈâ€Âºială È™i folosirea vreuneia dintre aceste tehnologii în viitor.”
Dragi curteni, nobile domnite si destoinici cavaleri,
Mare bal mare se anunta rupt din soare la Ceainaria Carturesti, unde invitati de seama de aduna sa ne spuna povesti si povestioare, sirag de margaritare peste cerul noptii clare.
V-asteptam pe fiecare joi, pe 30 al lui Cuptor, la orele 19, cu desaga de povesti, in care se vor intrece povestasi nemaivazuti, intorsi din calatorii prin ale visului campii, unde au luptat cu umbre, s-au infruntat cu dragoni, vrajitori si unicorni, ca sa va poata povesti, cand la bal ei vor sosi.
În cadrul Atelierului de SF din tabăra Atlantykron 2009 (31.07 – 9.08.2009) se organizează un concurs de literatură F&SF cu texte aduse de-acasă.
Textele, printate în două exemplare, se vor preda în tabără domnului Aurel Cărăşel pînă duminică, 3 august, ora 20.
Concursul va fi dotat cu premii în cărţi oferite de editurile româneşti. Textele premiate vor fi publicate în revista Nautilus.
Cea de-a opta editie a festivalului de publicitate, care se va desfasura anul acesta intre 7 si 10 septembrie in Bucuresti, isi propune sa premieze cele mai bune lucrari de design romanesc. Pentru prima data, structura ADOR contine o categorie dedicata designului, in cadrul carora lucrarile mai pot fi inscrise pana la 31 iulie.
Sectiunile din cadrul categoriei de Design sunt:
1.Corporate Identity
Logo-uri si trademark-uri, care au fost publicate pentru prima data in perioada 1 mai 2007 - 1 mai 2009.
2.Magazines and Newspapers/ Books/ Corporate Publishing
Postere, flyer-e, invitatii, carti postale, calendare, care au fost publicate pentru prima data in perioada 1 mai 2007 - 1 mai 2009.
3.Packaging Design
Lucrari care au fost folosite pentru prima data in perioada 1 mai 2007 - 1 mai 2009.
4.Environmental Design
Retail environments, concept stores, show rooms, muzee, galerii si expozitii, standuri de eveniment, trade shows, prezentari sau demonstratii, incluzind toate formele de design interior ce au ca sursa de inspiratie un brand.
Lucrarile din competitie vor fi evaluate de un juriu compus din reprezentanti ai industriei de publicitate europene, din care fac parte si Sylvia Vitale Rotta , CEO Team Creatif Paris si Presedinte Design Jury in cadrul festivalului Canne Lions de anul acesta si Carlo Cavallone, Creative Director Wieden Kennedy Amsterdam, ilustrator si traducator al benzilor desenate din Italia - Batman si Pogo.
Inscrierile in festival se fac online, pe www.ador.ro, unde se gasesc mai multe detalii despre regulamentul competitiei, juriu si noua structura a festivalului. Membrii comunitatii VisualArt beneficiaza de o reducere de 10% pentru fiecare lucrare inscrisa.
Inteligențele Artificiale pot să facă foarte bine lucruri repetitive și pot să analizeze eficient datele, totul 24 de ore pe zi, în funcție de specializare unele dintre ele pot să creeze înregistrări vide, pot să scrii esee, pot să genereze fotografii reliste și așa mai departe. Ele pot de asemenea să vindece niște boli sau să-i ajute pe oameni să vindece boli, Inteligențele Artificiale pot produce materiale noi la care oamenii nu s-au gîndit încă, iar indecisul Matt Ferrell abordează subiectul problemei Inteligenței Artificiale și ce se întîmplă în spatele scenei. Nu e prima oară cînd Matt Ferrell și-a îndreptat atenția spre Inteligențele respective iar acum atenția îi este îndreptată spre o problemă a acestora.
Uneori este greu de înțeles cît de mare este universul în care trăim, și probabil e destul de dificil și pentru cei din domeniu chiar dacă ei știu cifrele / estimările mai bine ca restul lumii. Acum e nevoie de aproximativ o zi pentru a străbate planeta dintr-o parte în alta dar e nevoie de cîteva mii de ani pentru a ajunge la următoarea stea cu motoare actuale. Străbaterea Căii Lactee care are un diametru de vreo 100 de mii de ani lumină? Cea mai apropiată stea, Proxima Centariu, e la 4,22 ani lumină așa că fă tu calculele, îți vada un număr care cu suficiente cifre încît să te apuce cîrceii la mînă cînd îl scrii pe hîrtie. Iar universul are o grămadă de galaxii.
Andrew Strominger, renumit pentru munca sa în studierea găurilor negre, teoria șirurilor și gravitația cuantică, discută cu moderatorul Brian Green în înregistrarea încărcată de World Science Festival descriind ultimele sale rezultate și cum unele dintre ele pot fi testate de viiroarele observații. Programul este parte a seriei Mari idei (Big Ideas) la care și-au adus contribuția fundația John Templeton.
Acum o sută și ceva de ani gravitația era doar forța cu care Pămîntul îi trăgea pe toți spre el, acum ea e doar curbură a spațiului care se manifestă în preajma unui corp suficient de mare în mișcare (fie că e vorba de satelit, planetă, stea sau gaură neagră, pentru că toți ne mișcăm). Așa că poți considera discuția alăturată a cărei capitole sînt mai jos ca o introducere în situația de acum a fizicii.
Nu sîntem în luna martie 2025, sîntem în luna mai a aceluilași an, dar lucrurile nu s-au schimbat chiar atît de mult în ultimele două luni de cînd a fost luat inerviul, cel puțin nu la nivel public. Unelte precum CRISPR există în continuare iar unii sînt dispuși să-i învețe pe oameni să le folosească, așa că oamenii pot modifica în continuare plante, animale și chiar pe ei înșiși din punct de vedere genetic. Iar Cleo Abram discută în înregistrarea alăturată cu dr. Jennifer Doudna care a cîștigat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului ce a dus la CRISPR, adică acea tehnologie microscopcă care ne dă capacitatea de a vindeca unele boli, de a preveni altele și de a ne face corpurile mai puternice, mai rezistete și mai adaptate, dar și de a ne spori inteligența.
E nevoie să călătorești aproximativ 1,5 miliarde de kilometri pînă la luna lui Saturn Iapetus, a treia ca dimensiune, ca să vezi ce se întîmplă cu ea și de ce sînt momente în care este foarte vizibilă și momente în care aproape dispare. Luna respectivă are trăsături contrastante, adică un peisaj divizat unde lumina se luptă cu întunericul în timp ce un șir de munți colosali mai înalți decît Everestul este în jurul ecuatorului lunii respective. Luna respectivă rezistă explicațiilor pe măsură ce apare și dispare în funcție de orbita ei nu tocmai sferică în jurul lui Saturn.
Cei de la Quartz te invită să afli mai multe despre bio-hack-erul care vrea să învețe oamenii să-și modifice genele cu ajutorul CRISPR, un mecanism al bacteriilor pe care oamenii l-au descifrat și pe care-l pot folosi să modifice genele multor ființe vii, plante și animale deopotrivă, inclusiv oameni. Josiah Zayner este un biohacker care crede că oricine ar trebui să-și modifice ADN-ul cu ajutorul biotehnologiei. De aceea el a fondat o companie denumită The ODIN prin intermediul căreia vinde pachete biotehnologice care învață oamenii cum să modifice bacterii sau broaște.
Cel puțin pentru moment încă nu te poți duce în interiorul Soarelui dar poți să adaugi o grămadă de filtre în timp ce te uiți la el cu ajutorul telescoapelor și poți să trimți sonde care să se învîrtă tot mai aproape de el, iar pe baza observațiilor poți să faci niște deducții despre ce se întîmplă în interior. Iar oamenii au făcut deja o grămadă de asemenea lucruri, acțiuni care să-i ajută să înțeleagă cum a apărut și cum se comportă steaua în jurul căreia ne învîrtim an de an și mulți ani după aceea. Astrum ne spune cîteva lucruri utile despre straturile Soarelui și ne ajută să descoperim de unde vine lumina.
Găurile negre sînt încă ceva extraordinar în ce privește fizica universului în care trăim și ele rămîn în continuare un mister al acestui univers. Probabil într-o zi fizicienii vor rezolva acest mister dar în momentul de față ele sînt în continuare cercetare. De la distanță, pe baza observațiilor și pe baza deducțiilor produse pe baza acestor observații. Cleo Abram i-a luat un interviu faimosului fizician Brian Cox despre aceste găuri negre încercînd să ofere pe scurt modul în care fizicienii le percep, iar rezultatul este ceva suficient de interesant ca să urmărești pînă la capăt înregistrarea alăturată.
Cei de la Science Channel ne spune că descoperiri recenter le-au arătat cercetătorilor mari nori de ceea ce ei consideră a fi materie întunecată în universul nostru. De ce "consideră a fi"? Pentru că încă nimeni nu știe ce este materia întunecată, se știe că este ceva acolo datorită unor efecte precum gravitația dar acel ceva nu interacționează cu undele electromagnetice precum lumina pentru a ne arăta ce este acolo, așa că pentru moment totul este un mister.
Deci, ar putea fi informațiile respective o dovadă a existențe unor universuri multiple? Te poți alătura cercetărilor să afli secretele acestui mister dar pentru moment e suficient înregistrarea celor de la Science Channel penteu a avea o introducere bună în subiectul respectiv.
În înregistrarea alăturată încărcată de World Science Festival laureatul premiului Novel adică Roger Penroe și moderatorul Brian Green explorează unele dintre cele mai importante lucruri cunoscute despre natura timpului, găurile negre și evoluția cosmică. Programul face parte din seria Marilor Idei (Big Ideas) ajutată de fundația John Templeton. O să-ți ia un pic de timp să urmărești explicațiile alăturate, el va depinde de viteza cu care te miști și în mod normal va dura o oră și 9 minute, dar nu va fi timp pierdut aiurea pentru că s-ar putea să-l recuperezi ușor înțelegînd natura timpului.
Teoretic da, putem concepe copii genii sau, în caz că nu-s deja genii prin fecundarea naturală, îi putem modifica genetic pentru a face ce dorești tu ca părinte să facă: vrei să învețe foarte rapid și foarte bine, vrei să se miște rapid la sport reacționînd mult mai bine decît cei din jurul lui și așa mai departe. Practic, e nevoie de cunoașterea a unui număr cît mai mare de gene și cum interacționează ele. De multe ori nu doar o genă afectează o trăsătură sau alta ci sînt mai multe gene inclusiv cele recesive, adică cele moștenite de la bunici sau străbunici dar care nu se manifestă vizibil la părinți (una dintre ele este culoarea ochilor: bunicii pot avea ochi albaștri, părinții nu, dar o au doar nepoții pentru că combinațiile genetice obținute sînt cele corecte pentru manifestarea trăsăturii respective).
În interviul din episodul StarTalk Plus alăturat se discută despre interacțiunea dintre fizica teoretică și validarea experimentală referindu-se la modul imaginat de George Gamaw de a simplifica conceptele fizice complexe prin povestirea elor. Discuția trece la modul prin care concepte precum marea explozie (Big Bang), teoria cîmpului cuantic și a inseparabilității (odinioară teoretică) au cîștigat credibilitate prin intermediul datelor, și apoi ei trec la plauzibilitatea și provocprile inseparabilității cuantice mai ales pe distanțe mari, și la implicațiile ei pentru tehnnologiile viitorului precum comunicarea cuantică sigură și calculatoarele.
