Nu, nu are nimic de-a face cu ultimul film din seria Terminator. Cel puÈâ€Âºin nu direct È™i nu încă: nu există nici un robot È™i nici o inteligenÈâ€Âºă artificială implicată aici. Implică genetică, da, dar genetica plantelor.
Tehnologia Terminator proiectează genetic plantele pentru a produce seminÈâ€Âºe sterile la recoltare. A fost dezvoltată de către industria multinaÈâ€Âºională a producătorilor de seminÈâ€Âºe/agro-chimiei È™i guvernul SUA pentru a preveni replantarea seminÈâ€Âºelor culese de către fermieri È™i a-i forÈâ€Âºa în schimb să cumpere seminÈâ€Âºe în fiecare sezon. Terminator este uneori numită Tehnologia de RestricÈâ€Âºie Genetică a Folosirii (Genetic Use Restriction Technology – GURTs) – termenul larg răspîndit care se referă la folosirea unui provocator chimic extern pentru a controla exprimarea caracteristicile genetice ale plantelor.
Apomixis este o formă de reproducÈâ€Âºie asexuată ce apare natural în care embrionii plantei cresc din celulele ou fără a fi fertilizate de polen. Inginerii geneticieni au transferat genele ce conferă apomixis de la o specie de iarbă sălbatică la porumb. Prin folosirea creÈ™terilor apomixis s-ar putea reduce dramatic costurile de producere a seminÈâ€Âºelor hibride.
CombinaÈâ€Âºia de iniÈâ€Âºiatori de comutare cu apomixis dă posibilitatea să fie create seminÈâ€Âºe care vor produce plante viabile ce vor creÈ™te È™i vor produce seminÈâ€Âºe viabile doar atunci cînd vor fi tratate cu chimicale. Decît să plătească costul anual al producerii de seminÈâ€Âºe hibride, companiile care deÈâ€Âºin patentul pentru aceste tehnologii ar produce seminÈâ€Âºele doar o dată È™i urmînd ca apoi să-È™i deducă costurile de la fermieri prin chimicalele oferite pentru a comuta caracteristicile, inclusiv caracteristica apomictică, în fiecare sezon.
Cum funcÈâ€Âºionează tehnologia terminator?
Tehnologia patentată ar putea fi aplicată într-un număr de feluri, dar în general implică trei paÈ™i:
1. Cercetătorii adaugă genele terminator unei recolte.
2. Compania producătoare de seminÈâ€Âºe iniÈâ€Âºiază procesul terminator înainte de a vinde seminÈâ€Âºele prin adăugarea unui iniÈâ€Âºiator.
3. Fermierii plantează seminÈâ€Âºe, cresc plantele È™i culeg seminÈâ€Âºe mature, dar sterile.
Succesul tehnologiei depinde de o secvenÈâ€Âºă controlată cu inteligenÈâ€Âºă de interacÈâ€Âºiuni între genele implicate. Ultima genă proiectată devine activă într-o perioadă foarte tîrzie în dezvoltarea seminÈâ€Âºei cînd un comutator special sub controlul inductorului activeză gena cauzînd producerea unei toxine. Toxina ucide embrionul care este parte a fiecărei seminÈâ€Âºe mature.
O schiÈâ€Âºă a tehnologiei terminator
Tehnologia terminator constă din trei gene cu comutatoarele activ/inactiv. Înainte de a fi vîndute fermierilor, o companie producătoare de seminÈâ€Âºe tratează seminÈâ€Âºele cu un inductor chimic – probabil tetraciclină – pentru a iniÈâ€Âºia interacÈâ€Âºiunile genei terminator. Chiar dacă patentul acoperă un număr de căi prin care genele ar putea interacÈâ€Âºiona, mai jos este o descriere a unei căi prin care tehnologia poate funcÈâ€Âºiona.
Gena I: Opresorul
Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: O genă opresoare produce o proteină opresoare.
Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: AcelaÈ™i proteină opresoare este produsă.
Gena II: Recombinarea
O genă recombinată este controlată de un promotor. Între promotor È™i gena recombinată cercetătorii plasează un fragment ADN care este o punte de legătură pentru represorul din Gena 1.
Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: În absenÈâ€Âºa inductorului represorul se leagă la puntea de legătură iar planta nu poate produce proteina de recombinare, o enzimă care elimină bucăÈâ€Âºi de ADN.
Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: Inductorul interacÈâ€Âºionează cu represorul ataÈ™at punÈâ€Âºii de legătură – ceea ce îi permite Genei II să producă recombinarea.
Gena III: Toxina
O genă pentru o toxină letală embrionilor (gena toxină) este controlată de un promotor tîrziu (PT), acesta este activ doar în ultima etapă a dezvoltării seminÈâ€Âºei cînd embrionul se dezvoltă. Cercetătorii au plasat între ultimul promotor È™i gena toxină o bucată de ADN numită inhibitor care interacÈâ€Âºionează cu abilitatea promotorului de a activa gena.
Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: Fără inductor nu există recombinare pentru a elimina inhibitorul.
Cu inhibitorul la locul lui, nici o toxină nu este produsă.
Astfel, prin reÈâ€Âºinerea inductorului, companiile producătoare de seminÈâ€Âºe pot produce generaÈâ€Âºii de seminÈâ€Âºe viabile.
Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: Recombinarea din Gena II elimină inhibitorul È™i permite promotorului tîrziu să activeze producerea genei toxină la finalul sezonului.
LP – Inhibitor – Gena toxină
| | |
| Inhibitor (eliminat prin recombinare)
|
LP – Gena toxină
|
Toxina este produsă È™i ucide embrionul înainte ca seminÈâ€Âºele mature să fie culese
Va opri Terminator contaminarea genetică?
Industria multinaÈâ€Âºională a seminÈâ€Âºelor poartă o campanie de relaÈâ€Âºii publice pentru a promova tehnologia Terminator ca mijloc de a opri contaminarea genetică nedorită de la plantele manipulate genetic (MG) (în special pentru uzul potenÈâ€Âºial in MG a copacilor È™i plantelor modificate pentru a produce droguri È™i chimicale industriale).
Gene scăpate de la plantele MG cauzează contaminări È™i reprezintă ameninÈâ€Âºări pentru biodiversitatea agriculturală È™i mijloacelor de trai a fermierilor. De exemplu, fermierii canola organic Saskatchewan îi dau în judecată pe Monsanto È™i Bayer pentru contaminare MG (www.saskorganic.com/oapf).
Industria dovedeÈ™te că sterilitatea creată genetic ar oferi o trăsătură de siguranÈâ€Âºă integrată pentru plantele MG pentru că genele de la o recoltă Terminator ar putea poleniza încruciÈ™at cu plantele din imediata apropiere, seminÈâ€Âºele obÈâ€Âºinute din polenizarea nedorită ar fi sterile – nu vor germina. Dar tehnologia Terminator este un sistem complex implicînd multe gene introduse care funcÈâ€Âºionează împreună într-o secvenÈâ€Âºă. Cercetătorii avertizează că Terminator nu va fi eficient 100%. Probabilitatea eÈ™uării acestui sistem înseamnă că nu ar fi o unealtă de încredere pentru „bio-reÈâ€Âºinere”. Dacă Terminator este folosit pentru „bio-reÈâ€Âºinere” È™i eÈ™uează atunci ar introduce riscuri noi È™i periculoase în securitatea biologică.
Ce impact vor avea seminÈâ€Âºele Terminator asupra fermierilor?
Terminator este o violare majoră a drepturilor fermierilor de a avea È™i de a reutiliza propriile seminÈâ€Âºe. Datorită miÈ™cărilor polenului în prima generaÈâ€Âºie genele Terminator ar putea contamina recoltele fermierilor – fermierii ar putea atunci salva È™i reutiliza fără să È™tie seminÈâ€Âºe care sînt contaminate È™i care nu vor germina. Aceasta s-ar putea întîmpla de asemenea dacă grîul important conÈâ€Âºine genele Terminator. Fermierii care depind de ajutorul umanitar pentru mîncare riscă pierderi devastatoare ale culturilor dacă folosesc fără să È™tie grîu primit pentru mîncare care conÈâ€Âºine genele Terminator ca seminÈâ€Âºe pentru recoltă. Terminator ar asigura o strangulare corporativă asupra seminÈâ€Âºelor È™i ar rezulta în preÈâ€Âºuri ale seminÈâ€Âºelor mai mari în perioada în care fermierii trec prin cea mai mare criză a veniturilor din istoria agriculturii moderne. Dacă fermierii ar fi forÈâ€ÂºaÈâ€Âºi să cumpere seminÈâ€Âºe Terminator în fiecare an costurile i-ar schilodi.
Date oficiale
În 3 martie 1998 Departamentul de agricultură a SUA È™i producătorii de seminÈâ€Âºe de bumbac Delta and Pine Land Company au achiziÈâ€Âºionat patentul SUA cu numărul 5.723.765 pentru „Tehnologia Sistemul de ProtecÈâ€Âºie” (Technology Protection System – TPS). Sistemul pentru manipularea genetică a unui mecanism de sinucidere în seminÈâ€Âºele generaÈâ€Âºiei următoare a fost poreclit tehnologia „terminator”. În 11 mai Monsanto a anunÈâ€Âºat intenÈâ€Âºia de a cumpăra Delta and Pine Co. pentru 1.76 miliarde. Aceasta a fost privită de mulÈâ€Âºi ca o încercare de a pune mîna pe patentul terminator.
În 15 septembrie 1998 Astra Zeneca a primit patentul SUA cu numărul 5.808.034 pentru propria versiune a tehnologiei terminator. A fost marcat ca „verminator” de vreme ge genele au fost preluate de la È™obolanii maronii. Toate cele cinci companii care au dezvoltat seminÈâ€Âºe MG au solicitat pentru patente pentru propriile versiuni de terminator. În noiembrie 1998 Grupul Consultativ al Cercetării InternaÈâ€Âºionale al Agriculturii (CGIAR), reÈâ€Âºeaua mondială de centre de cercetare pentru înmulÈâ€Âºirea plantelor finanÈâ€Âºată public, a anunÈâ€Âºat că nici unul dintre centrele sale nu va dezvolta „orice tehnologie cu scopul de a preveni germinaÈâ€Âºia.”
În aprilie 1999 Monsanto a anunÈâ€Âºat amînarea comercializării terminatorului aÈ™teptînd recenzii independente. Astra-Zeneca i-a urmat în luna mai anunÈâ€Âºînd că nu vor dezvolta „tehnologii care aibă ca rezultat sterilitatea celei de-a doua generaÈâ€Âºii de seminÈâ€Âºe”. Pentru moment valul a părut să se întoarcă împotriva terminatorului. Dacă acestor companii li s-ar permite să continue comercializarea acestei tehnologii profitul potenÈâ€Âºial al caracteristicii terminator ar fi inclus în curînd în toate recoltele MG.
Delta & Pine Land (DPL), cea mai mare companie din lume ce comercializează seminÈâ€Âºe de bumbac deÈâ€Âºine în comun trei patente SUA pentru tehnologia Terminator împreună cu Departamentul pentru Agricultura SUA. În octombrie 2005 DPL a cîÈ™tigat noi patente Terminator atît în Europa cît È™i în Canda. De asemenea, compania multinaÈâ€Âºională pentru producerea seminÈâ€Âºelor È™i agro-chimicale Syngenta a cerut un patent canadian pentru cartofi Terminator produÈ™i de ea. Dar fermierii indigeni cultivatori de cartofi din Anzii peruvieni au obligat CBAN (Canadian Biotechnology Action Network – ReÈâ€Âºeaua de AcÈâ€Âºiune Biotehnologică Canadiană) să distrugă patentul.
Moratoriul Global Aprobat!: moratoriul internaÈâ€Âºional al ConveÈâ€Âºiei NaÈâ€Âºiunilor Unite despre Diversitatea Biologică a fost aprobat È™i întărit în martie 2006 datorită presiunilor canadienilor È™i oamenilor din toată lumea.
Canada încă promovează Terminator: în 2005 guvernul canadian a încercat să întoarcă moratoriul NaÈâ€Âºiunilor Unite. Un memoriu care a fost adus la cunoÈ™tinÈâ€Âºa publicului neoficial a dezvăluit că guvenul se pregătea să lanseze o moÈâ€Âºiune care să permită testarea È™i comercializarea. În martie 2006 presiunea publică a forÈâ€Âºat guvernul să fie de acord cu întărirea moratoriului, dar guvernul încă nu a luat o poziÈâ€Âºie împotriva Terminatorului.
Monsanto licitează pentru a cumpăra Terminator: în august 2006 Monsanto a anunÈâ€Âºat că doreÈ™te să cumpere Delta & Pine Land, compania americană de producere a seminÈâ€Âºelor ce dirija teste ale Terminatorului. În 1999 Monsanto a făcut o promisiune publică de a nu comercializa Terminator, dar „Monsanto nu exclude dezvoltarea potenÈâ€Âºială È™i folosirea vreuneia dintre aceste tehnologii în viitor.”
Usefull links:
