Luna este cel mai apropiat și mai vizibil satelit natural al unei planete dar este departe de a fi singurul satelit din sistemul solar iar sateliții au suficiente mistere pentru a fi explorate cu atenție. Unii dintre ei au chiar mai multă apă decît toată planeta noastră și chiar ar putea avea
viață undeva pe suprafața lor (de preferabil în oceanul planeta, sub gheață, nu la suprafața stratului de gheață care-l acoperă). Chiar și minarea lor este luată în calcul pentru că acolo par să fie (cel puțin ele se găsesc pe Lună, poate și pe restul sateliților) substanțe folosite în momentul ăsta sau în perioada asta de industria umană.
Prezentarea alăturată are mai multă legătură cu istoria decît cu
genetica în sine, are legătură cu istoria perspectivei umane despre
genetică și diferențe între diversele populații de pe glob. Acum știm că trăsăturile diferite precum culoarea pielii se datorează
adaptării oamenilor la condițiile de mediu sau anumite chestii precum culoarea ochilor sau a părului se datorează mutațiilor spotane apărute la un moment dat dar aceste lucruri nu erau cunoscute acum un secol sau două (de exemplu). Diferențele dintre oameni, fie că erau fiziologice sau de comportament, îi făceau să-i considere că ceilalți făceau parte dintr-o rasă diferită.
Sîntem încă prea departe de orice gaură neagră pentru a ne gîndi ce se întîmplă cu
biologia cuantică dacă cădem într-una dar unii oameni se întreba, cel puțin teoretic, ce se întîmplă cu informațiile cuantice într-o gaură neagră. Iar întrebarea din titlu este una pertinentă pentru că găurile negre au tendința de a "mesteca" totul înainte de a scuipa materia transformată în altă parte (pentru moment se știe doar de radiația Hawking dar s-ar putea fi și alte emisii pe care nu le cunoaștem). Cei de la PBS îți prezintă pe personajele lor Alice și Bob în înregistrarea alăturată, doi exploratori faimoși al fizicii teoretice, a căror ființe sînt trimise într-o gaură neagră în încercarea de a explica măcar generalitățile a ceea ce se întîmplă cu ei.
Conform definției, biologia cuantică este studiul aplicațiilor
mecanicii cuantice și ale chimiei teoretice la aspecte ale biologiei care nu pot fi descrise cu acuratețe de legile clasice ale fizicii. Biologia este cunoscută cam de toată lumea pentru că descrie bine ce se întîmplă în noi și în jurul nostru, despre
fizica cuantică s-ar putea să fi auzit pînă acum și chiar s-ar putea să știi
unele chestii dar combinația lor, adică biologia cuantică, s-ar putea să fie de multe ori necunoscută. Chiar dacă termenul nu este întotdeauna cunoscut e bine de știut că avansurile științei și tehnologiei au permis oamenilor de știință să-și îndrepte atenția la elementele minuscule (atomi și fenomele cuantice) din lumea biologică. Practic ei studiază la o scală biomoleculară și
fenomele cuantice care au loc acolo și care nu pot fi neglijate.
Pentru necunoscători, Sir Roger Penrose este un matematician și fizician englez, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford. El a fost distins la un moment dat cu Ordinul de Merit al Regatului Unit al Marii Britanii și este membru al Societății Regale din insule și este renumit pentru contribuțiile sale în domenii precum fizica matematică, relativitateai generală și cosmologie. Iar la un moment dat Roger Penrose a venit cu o idee interesantă pe care unii specialiști au desconsiderat-o la început probabil pentru că Roger Penrose a avut și are idei interesante. El a venit inițial cu ideea că creierul uman folosește efecte cuantice în microtuburi și ele erau originea conștiinței, iar asta i-a făcut pe unii să considere că ideea e una ciudată.
Practic, toate tipurile de cancer se pot reduce la un singur lucru: cancerul este o mutație scăpată de sub control de organism. Motivele acestui lucru sînt diverse, uneori ele sînt produse de infecțiile cu anumite tipuri de virusuri, alteori este vorba de consumul anumitor substanțe precum tutunul, iar alteori organismul o ia razna dintr-un motiv sau altul sub acțiunea unor factori externi precum radiațiile ultraviolete primite de la Soare.
Partea bună este că cercetarea cancerului nu s-a oprit. Oamenii de știință au descoperit că cancerul se dezvoltă mult mai rapid spațiu (țesuturile cancerigene se triplează acolo în numai cîteva zile, ceea ce aici ar face-o în veo 10 ani) decît la suprafața planetei pentru că lipsa gravitației obișnuite face ca țesuturile să reacționeze diferit. În plus, ei au descoperit cel puțin o metodă care ar putea să oprească dezvoltarea mutației respecive.
Înegistrarea alăturată nu are nici o tendință sexuală, are doar legătură cu anatomia umană pentru că, exact ca în cazul tuturor mamiferelor, sînii sînt folosiți pentru producerea laptelui folosit la hrănirea copiilor nou născuți. Este clar că la restul mamiferelor detaliile sînt cît se poate de diferite (de la formulele chimice implicate, forma și numărul sînilor, poziția lor și așa mai departe) dar rolul lor este același: hrănirea copiilor. Probabil că sîntem singura specie care le dă o oarecare tendință sexuală pentru că sîntem o specie bipedă și ei ies în evidență, dar asta e un detaliu care n-ar trebui să conteze în situația asta.
Alfa Centauri (sau Alpha Centauri ori α Centauri, abreviat în α Cen, după denumirea Bayer) denumită și Alpha din Centaur, sau uneori Rigil Kentaurus, Rigil Kentarus, Toliman sau Bungula este un sistem de trei stele cu trei exoplanete (dintre care două sînt încă nesigure): Alpha Centauri A și Alpha Centauri B sînt cele două stele principale care formează o stea dublă, iar Proxima Centauri (cunoscută și ca Alpha Centauri C) este o pitică roșie mult mai puțin luminoasă, care este steaua cunoscută ca fiind cea mai aproape de Soarele nostru.
Distanță față de Pămînt este de 4,367 ani lumină, cooordonate: ei sînt AD 14h 39m 37s | Dec. -60° 50′ 2″, iar magnitudinea aparentă (V) este : -0,27.
Să studiezi organul sexual al dinozaurilor moderni și diferențele sexuale dintre cele două genuri nu este deloc greu pentru că dinozaurilor avieni moderni le mai spunem și păsări dar studierea fosilelor dinozaurilor dispăruți este destul de dificilă pentru că numărul de fosile este destul de redus iar fosilele diferă de la un continent la altul (ca loc al descoperirii) și perioada în care dinozaurii respectivi au trăit poate diferi cu cîteva sute de mii sau milioane de ani. Dar comparații între dinozaurii non-avieni (cei dispăruți) și păsări se pot face în urma unor analize atente, se pot analiza dimensiunile și structura fiecăruia și apoi pot fi făcute comparații între ele.
Nu se poate măsura încă foarte exact cîtă materie în general există (nu neaparat
materie întunecată) dar se pot face măsurători ale luminii emise și ale gravitației și se pot face măsurători pentru a le vedea comportamentul. Poate nu măsoară exact cîte tone de materie există dar se pot măsură bine procentele de materie normal (aia pe care o cunoaștem ca parte a naturii și a planete sau din care sîntem compuși și procentele de materie întunecată pe care n-o putem vedea pînă acum. Fizicienii își pot sa seama că
materia întunecată și energia întunecată sînt acolo, pot estima că este unul dintre motivele expansiunii universului, însă nu-și da seama din ce este compusă.
Despre
pompele de căldură obișnute, pe care le găsești în magazin dacă vrei să-ți încălzești mai bine casa,
am mai scris deja, dar ele pot fi
geotermale (folosesc căldura din sol pentru a ți-o transfera în casă sau) cu
dioxid de carbon. Probabil că pînă acum, dacă știi despre ele sau chiar ai început să le folosești, te-ai gîndit doar la folosirea uneia singure ca să-ți încălzești casa iarna sau ca să ți-o răcești vara (pînă și frigiderul e doar o pompă de căldură unidirecțională pentru că-ți răcește mîncarea din interior trimițînd căldura afară) însă s-ar putea să nu te fi la a folosi mai multe pompe de căldură în serie.
Acum cîteva zile, în 6 mai 2024, s-a încercat lansarea primei rachete Boing cu oameni la bord dar aceasta a fost amînată din cauza unei probleme la valvă sau valve cu numai două ore înaintea lansării propriu zise. Probabil că lansarea se va relua la un moment dată după ce problemele tehnice vor fi rezolvate, nu vrem catastrofe similare celei a navetei Challenger din cauza unor asermenea probleme.
Astronauțul Barry "Butch" Wilmore și pilotul Suni Williams vor fi primul echipaj NASA care va zbura la bordul Boeing Starliner dacă nu apar schimbări pînă la următoarea încercare de lansare.
