Clar, cei de la NASA nu se plictisesc deloc: de-abia s-a întors OSIRIS-REx acum două săptămîni pe Pămînt după ce a cules (acum 3 ani) o mostră de materie de pe asteroidul Bennu, de-abia au anunțat ieri primele rezultate ale analizeilor făcute mostrei, și deja se pregătesc să lanseze mîine o sondă nouă spre un asteroid metalic.

Luna trecută, adică acum două săptămîni. OSIRIS-REx s-a întors pe Pămînt după ce a cules (acum 3 ani) o mostră de materie de pe asteroidul Bennu. Acest asteroid are o vechime de 4,5 miliarde de ani, ca restul sistemului solar, iar în momentul colectării materiei era la 322 milioane de kilometri de noi (adică aproape din punct de vedere astronomic). Ceva mai devreme NASA a prezentat primele imagini și detalii despre probele respective în cadrul evenimentului de la centrul spațial Johnson din Houston.

Revista Știință și Tehnică organizează în 22 și 23 septembrie 2023 un Festival al Științei la Focșani iar acesta cuprinde și o întîlnire cu elevii și profesorii din Focșani. Evenimentul va avea loc în Amfiteatrul Parcului Nicolae Balcescu iar programul este următorul:

Antares Science-Fiction & Fantasy Club Braşov organizează a șaptea ediţie a Festivalului național AntareSFest, în perioada 5-8 octombrie 2023, la Brașov. Practic, intrăm în linie dreaptă pînă la eveniment (mai sînt doar 16 zile): el este dedicat literaturii și artelor vizuale science-fiction & fantasy (SF&F) românești, se va desfășura la Modarom (5 octombrie), apoi la Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov (6-8 octombrie), cu sprijinul și cofinanțarea Consiliului Județean Brașov.

Acum aproape o săptămînă, în 23 august, sonda indiană Chandrayaan a făcut o aselenizare istorică la polul sud iar roboțelul Pragyan a fost pus pe solul lunar chiar în ziua aceea. În 25 august și-a început călătoria cercetînd zona.

​​LandSpace Technology Corporation, o companie privată din China (sîc) aflată în pragul insolvenței, a reușit zilele astea o premieră mondială: a lansat pe orbită prima rachetă ale cărei motoare folosesc metan și oxigen în loc de kerosen și oxigen. Avantajele metanului sînt eficiența mai mare, poluarea mai mică și costurile mai mici.

Schimbarea este o constantă iar actualizarea navelor necesare pentru trimiterea de obiecte și oameni pe orbită și Lună este cît se poate de necesară. SpaceX nu este o excepție iar canlul NASASpaceflight a abordat acest subiect în imaginile alăturate.

Astrofest 2023, un așteptat eveniment în aer liber dedicat științei, astronomiei, educației STEM va avea loc în în 20 mai în Parcul Crîngași, București. Festivalul atrage anual mii de vizitatori și expozanți din întreaga țară va fi organizat de Asociația Science & Technology și revista Știință și Tehnică cu sprijinul Primăriei Sectorului 6, prin Centrul Cultural European Sector 6.

Hakuto-R este (era?) o navetă robotică înaltă de 2,3 metri și lată de 2,6 metri ce cîntărea cam 1000 de kilograme cu tot carburantul la bord. Compania japoneză care a creat-o, ispace, a încercat să o facă să aterizeze pe Lună după o călătorie de 135 de zile dar se pare că au eșuat: comunicarea cu nava a fost pierdut-o în timpul aterizării (procesul a durat 4 ore și a început după ce a intrat pe orbită lunară la aproximativ 100 de km altitudine la o viteză de 6000 de km pe oră).

După cîteva amînări pe motiv de vreme misiunea Juice a fost lansată ceva mai devreme din portul spațial din Kourou, Guyana Franceză, într-o călătorie de 8 ani spre Jupiter și 3 dintre lunile sale.

La ora ora 15:14 racheta Ariane 5 a decolat de pe rampa de lansare de la Centrul Spațial Kourou iar la ora ora 15:36 motoarele de propulsie solide – situate de-a lungul laturilor rachetei Ariane 5 – s-au desprins.

Sonda JUICE ar fi trebuit să fie lansată azi de către Agenția Spațială Europeană cu o rachetă Ariane 5 din Kourou (Guiana Franceză) pentru a ajunge la sondele lui Jupiter dar a fost amînată din cauza riscului pe care-l aduc fulgerele furtunii din zonă.

Prima misiune Artemis a fost un succes, însă zborul în jurul Lunii a fost fără echipaj uman. Următoarele misiuni vor avea oameni la bord (cel puțin la început, pentru că poate, doar poate, de la un moment dat Inteligențele Artificiale vor prelua controlul zborului și al misiunilor), iar cei de la NASA vor ca publicul să-i cunoască pe cei care vor zbura în a doilea călătorie Artemis.

Jupiter n-a fost numit degeaba după șeful zeilor greci (Zeus devenit Jupiter în lumea  romană): este cea mai mare planetă din sistemul solar și, foarte probabil, a ajutat viața de pe Terra: gravitația sa a capturat multe comete și asteroizi înainte de a prăbuși pe Pămînt (cu efect mult mai grave decît metoroidul de azi noapte),

Pînă una alta, astronomii au descoperit recent încă 12 luni orbitînd în jurul lui Jupiter. Acum planeta are 92 de sateliți cunoscuți.

Mulți meteoriți (asteroizi mici) de 1 m trec neobservați și explodează în atmosfera terestră dacă au nenorocul să ajungă suficient de aproape de Pămînt. Ghinionistul ăsta a primit inițial indicativul Sar2667, a fost redenumit 2023 CX1 și a fost detectat cu puțin timp (numai cîteva ore) înainte de a ajunge în atmosferă de către astronomul maghiar Krisztián Sárneczky de la observatorul Konkoly de la stația Piszkéstető din munții Mátra, Ungaria.

Unul dintre anunțurile zilei de ieri spune că NASA colaborează cu Agenția de Proiecte și Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa) a guvernului SUA pentru a dezvoltă un sistem de propulsie nucleară pentru rachete. Scopul final este de a face călătoria spre Marte mult mai rapidă - folosind propulsia actuală o călătorie pînă la planeta roșie este de aproximativ 7 luni. Bill Nelson, administratorul NASA, a prezentat ieri proiectul în cursul unei prezentări la forumul SciTech și expoziția American Institute of Aeronautics and Astronautics (AIAA) 2023 care au fost organizate la National Harbor, Maryland.

NASA are planuri mai pentru următoarele decenii iar Neil deGrasse Tyson și comicul Chuck Nice discută despre ele cu Laurie Leshin, directoarea Jet Propulsion Laboratory. Resultatul este cît se poate de interesant: este pregătită o misiune spre Europa, satelitul lui Jupiter a cărei suprafața este un strat gros de gheață (probabil are o grosime de cîteva zeci de kilometri) pentru a afla mai multe despre el și dacă chiar există un ocean din apă lichidă sub gheața respectivă.

După un zbor de 25 de zile și jumătate și o călătorie de vreo 2,1 milioane de kilometri în jurul Lunii misiunea Artemis 1 se întoarce pe Pămînt în noaptea asta: cei de la NASA se așteaptă ca naveta Orion să aterizeze în oceanul Pacific în apropierea coastelor Californiei în vreo oră și jumătate (la ora estului SUA 12:39 PM).

Doctorul George R. Carruthers (1939 - 2020) a fost un cercetător vizionar, inventator, inginer și educator. El a construit primul telescop cu cameră video / spectograf în radiația ultravioletă îndepărtată (frecvența de 222nm) care a fost instalat pe Lună de către astronauții din misiunea Apollo 16 (aprilie 1972). Camera respectivă e încă pe Lună și a înregistrat prima imagine a geocoroanei terestre.

Nava spațială a misiunii Artemis I a ajuns ieri în apropierea lunii Lună: capsula Orion trecînd la o distanță de numai 130 kilometri deasupra suprafeței lunare înainte să intre pe orbită mai largă. Vehiculul spațial n-a fost în contact cu centrul de control de pe Pămînt în timpul acestei manevre care a avut loc în jurul orei 14:44 (ora României) pentru că are loc pe fața nevăzută a Lunii dar dispozitivele de la bord au putut prelua imagini cu planeta noastră, satelitul natural și racheta în același cadru.

Autoritățile nord americane au stabilit că carnea de pui crescută în laborator nu dăunează sănătății. Ea va ajunge în curînd pe rafturile magazinelor din SUA: un producător din California a primit săptămîna aceasta avizul Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), principalul regulator în domeniu din Statele Unite, pentru comercializare.