Cele două evenimente vor avea loc în luna mai 2025 în București. Astrofest 2025 va avea loc în 24 mai 2025 între orele 10 și 22 în Parcul Crîngași din București. Eveniment este  găzduit de Adrian Bănuță, Astroclubul Bucuresti şi alţi 2 și e susținut de Primăria Sectorului 6 București. Tema celei de a XI-a ediții este Inteligența artifială. Vin roboții umanoizi.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a anunțat albumul colectiv Dracula în benzi desenate care reunește lucrările a 47 de autori sau echipe de autori, primul astfel de album dedicat nemuritorului Dracula și în același timp cel mai mare și cel mai volumino album colectiv de bandă desenată românească publicat pînă acum - adică  251 de pagini de benzi desenate făcute special pentru acest proiect. Albumul a doborît recordurile stabilite de Istorii din '89 în benzi desenate, un alt proiect al Muzeului Județean de Istorie Brașov. Lansarea albumului și sesiunea de benzi desenate va avea loc miercuri, 12 februarie 2025 de la ora 18, în Sala Mare ARCUB din București, strada Lipscani nr 84-90.

Europa, adică satelitul lui Jupiter, este un alt loc unde poate exista viața în oceanul de apă lichidă de sub stratul gros de gheață din cauza influenței pe care gigantul gazos o are asupra satelitului iar cei de la NASA au trimis azi sonda misiunii Clipper spre acesta. Sonda a pornit azi spre Europa lansată fiind de o rachetă SpaceX Falcon Heavy de la complexul de lansare 39A al centrului spațial Kennedy al lui NASA din Florida și este cea mai mare ca dimensiune de pînă acum.

Istoria științei și tehnologiei umane are o grămadă de succese cum ar fi munca lui Michael Faraday și a lui Albert Einsten (ca exemplu pentru că lista e lungă) dar are mai multe eșecuri decît succese iar întoarcerea lui Starliner de la Boeing fără astronauți e unul dintre ele - ea și-a completat călătoria întorcîndu-se pe planetă iar astronauții pe care ar fi trebuit să-i aducă înapoi rămîn acolo. Capsula s-a întors călătorind autonom și de una singură după ce s-a desprins de Stația Spațială Internațională. Ea a fost lansată cu ajutorul unei rachete în iunie 2024 avînd la bord Butch Wilmore și Suni Williams, astronauți NASA, dar a avut unele probleme tehnice așa că a fost considerat prea riscat să-i aducă pe cei doi înapoi acum.

Dacă dr Beck a pomenit ieri despre astronauții blocați pe Stația Spațială Internațională poate ar fi bine să știi că ei s-ar putea întoarce acasă doar la începutul anul viitor. NASA a amînat din nou aducerea acasă a celor doi astronauți americani blocați în spațiu cu misiunea Boeing Starliner, relatează BBC, iar Digi24 a preluat acum cîteva zile știrea aducîndu-l pe fizicianul Cristian Presură în studio prin ajutorul unei convorbiri cu ajutorul tehnologiei. Misiunea de trimitere a oamenilor pe orbită a fost amînată de cîteva ori datorită unor probleme tehnice iar acum aceștia sînt blocați pe orbită din cauza altor probleme tehnice.

Acum două zile, adică în cursul zilei 20 junie 2024 conform fusului orar de pe continentul american, cei de la NASA au derulat o conferință transmisă și online pe Youtube despre despre exercițiul lor în ce privește amenințarea asterizilor (al cincilea exercițiu bianual de apărare planetară a agenției derulat în 3 aprilie 2024). Oficiul de coordonare a apărării planetare a avut parteneriat cu FEMA și asistență de la departamentul SUA al biroului statului al afacerilor spațiale și au convenit ca exercițiul respectiv să informeze și să evalueze abilitatea SUA de a răspunde cu eficiență la potențialul impact al asteroizilor și al altor obiecte din apropierea Pămîntului.

Lansarea primei rachete Boing cu oameni la bord a fost amînată și am remarcat-o de cel puțin două ori, prima oară în 6 mai 2024 și a doua oară acum cîteva zile. Ieri s-a făcut o tenativă nouă de lansare care pînă la urmă a reușit: Starline-ul lui Boeing a decolat cu succes de la centrul spațial Kennedy din Cape Canaveral, Florida. Dacă cumva lansarea ar fi avut probleme și s-ar fi finalizat precum ultima decolare a navetei spațiale Challenger în anul 1986 (aceasta dezmembrat la 73 de secunde după lansare, ceea ce a dus la moartea celor șapte membri ai echipajului) am fi aflat toți de la știri acest lucru aseară și azi noapte.

Ediția de anul acesta a lui astro fest va avea loc în 18 mai 2024 în parcul Crîngași, București, între orele 10 șu 22. Evenimentul este organizat de Asociația Science & Technoloy și revista Știință & Tehnică (sau Știință & tehnologie dacă preferi varianta asta) cu sprijinul Primăriei Sectorului 6 tot din București prin Centrul Cultural European Sector 6, sub egida Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu participarea Forțelor Aeriene, Navale și Terestre.

Acum cîteva zile, în 6 mai 2024, s-a încercat lansarea primei rachete Boing cu oameni la bord dar aceasta a fost amînată din cauza unei probleme la valvă sau valve cu numai două ore înaintea lansării propriu zise. Probabil că lansarea se va relua la un moment dată după ce problemele tehnice vor fi rezolvate, nu vrem catastrofe similare celei a navetei Challenger din cauza unor asermenea probleme.

Astronauțul Barry "Butch" Wilmore și pilotul Suni Williams vor fi primul echipaj NASA care va zbura la bordul Boeing Starliner dacă nu apar schimbări pînă la următoarea încercare de lansare.

Cei de la NASA prezintă anual starea organizației iar anul acesta administratorul Bill Nelson a vorbit ascultătorilor săi despre organizație. Și ar trebui să fii atent sau atentă pentru că rolul organizației nu s-a terminat odată cu punerea primului om pe Lună sau cu încetarea în 1972 a misiunilor umane acolo. De atunci pînă acum au făcut NASA a făcut o grămadă de descoperiri în ce privește galaxia și universul în care ne aflăm și au de gînd să se reîntoarcă pe Lună ceva mai permanent (cu o bază lunară) decît simple misiuni umane acolo.

E cam greu să vedem cu ochii noștri eclipsa solară totală ce este vizibilă acum pe teritoriul SUA dar cei de la NASA s-au grăbit să facă o transmisie în direct (sau live dacă îți plac englezismele) a evenimentului. Poate o să urmărești și următoarea eclipsă totală de soare în direct și pe cer fără vreun monitor prin preajmă, poate o s-o urmărești de pe Stația Spațială Internațională sau de pe Lună avînd Pămîntul ca piedică între tine și Soare dar pentru moment e tot ce ai sau avem la dispoziție.

Dacă te intereseză știrile recente despre planurile americanilor pentru suprafața lunară și următoarele misiuni spre satelitul natural al Pămîntului poți să asculți conferința de știri NASA alăturată. Mai ales că americanii au transmis deja o misiune fără oameni în jurul Selenei (un nume alternativ al Lunii dat în antichitate) și vor să retrimită nave cu oameni care să selenizeze (adică să aterizeze pe Lună) în următorii ani. Conferința a fost transmisă pe Youtube acum 3 zile dar am apucat să o urmăresc doar acum.

Cei de la NASA au aranjat lansarea pe orbită a astronautei Tracy Dyson acum cîteva ore iar lansarea a fost transmisă în direct pe Youtube  (și probabil pe alte platforme), totul cu ajutorul tehnologiei morderne. Durata totală a înregistrării este de o oră și ceva, vreo 82 de minute în total, așa că ai de așteptat pînă vezi tot ce se poate vedea prin intermediul ei. Vizionare plăcută.

Misiunea Juno chiar pentru asta a fost pusă la punct, pentru ca sonda să înregistreze cît mai multe detalii despre planeta Jupiter și sateliții ei. Iar cei de la NASA s-au gîndit să facă o conferință de presă acum cîteva zile ca să prezinte lumii cît mai multe informații despre succesul ei și s-au apucat să vorbească despre faptul că sonda Juno face zboruri istorice în jurul sateliților lui Jupiter. Iar informațiile nu-s deloc de ignorat, mai ales că sateliți precum Europa ar putea să aibă ființe vii în oceanul pe care oamenii de știință îl consideră că se află la adîncime sub stratul gros de gheață produs de interacțiunea cu spațiul cosmic (Europa nu are atmosferă precum Pămîntul).

Cine se înscrie la cursurile de pregătire a astronauților NASA s-ar putea să le finalizeze la un moment dat, cam într-un an sau doi, dacă totul merge bine pentru el sau ea și la final ar trebui să se pregătească pentru chestii online de genul acesteia. Nu mă aștept ca aceste cursuri să fie ușoare, cum nici spațiul cosmic nu este deloc locuibil și nici forțele ce sînt aplicate asupra corpurilor astronauților la decolarea și aterizarea navelor nu sînt deloc mici.

E bine de știut (de ținut la curent) cu pașii pe care entități precum NASA le fac spre spațiul cosmos, mai ales că planurilor unora de a face colonii pe Lună sau Marte sînt încă active. Iar cei de la NASA au vorbit luni despre primul lor zbor științific comercial pe Lună, așa că fii cu ochii cît cepele și urechile larg deschise ca să afli mai multe despre el. Probabil că n-o să zbori la următoarele decolări spre statelitul natural terestru, nu cu NASA, cel puțin, dar e bine să fii la curent cu ce fac și eu ca să te îmbarci pe nava potrivită daxă vrei să pleci cu ei sau cu altcineva.

Apropo de prima echipă comercială și științfică de la NASA care a decolat în cursul zilei de luni, nava de la SpaceXa a andocat pe marginea Stației Spațiale Internaționale iar echipa a intrat în stație. Nu e decît un pas al călătoriei lor pentru că ar trebui să stea acolo măcar 6 luni, dar fiecare pas este interesant pentru simplul motiv pentru că unii vor coloni pe Lună, alte stații spațiale pe orbita Pămîntului după ce aceasta va fi retrasă din funcțiune și colonii pe Marte sau stații spațiale locuite pe orbita planetei roșii.

Dacă nu ai apucat să urmărești lansarea navei SpaceX Crew-8 de la NASA și transmisia în direc de pe YouTube acum ai un prilej bun să îi urmărești cum decolează spre spațiul cosmic. Nu este deloc o problemă dacă ai văzut-o deja sau dacă cei de la știri ți-au arătat informații și secvențe video, poți să urmărești în întregine sau din nou. Nu te împiedică nimeni să urmărești progresul programului lor spațial de oricîte ori ai ocazia iar înregistrarea asta este o ocazie bună.

Observatorul dinamic solar (sau The Solar Dynamics Observatory -SDO dacă-ți plac englezismele) a observat trei explozii solare din clasa X între 21 și 22 februarie 2024. Animația alăturată arată o prezentare a acelui eveniment (cum ar fi trebui să arate pentru ochii umani dacă am vedea pe mai multe lungimi de undă) și cum mai multe raze pe mai multe lungimi de undă sînt captate de observatorul solar. Prima parte a animației este o prezntare a imagisticii la 131 și 171 angstromi, a doua la 171 și 304 iar ultima la 171 și 1600. Fiecare lungime de undă diferă în ce privește temperatura plasmei și arată diferite straturi și caracteristici ale Soarelui.

Sau un al caz (tipuri de cazuri) în care simularea poate ajuta iar situația nu este deloc de ignorat pentru că depresia face o mulțime de victime iar pe unele reușește chiar să le omoare prin sinucidere sau acccidente din cauza neatenției (oamenii sînt atenți la propriile gînduri mai mult decît la trafic sau mediul înconjurător). Doctorii compară simularea actuală cu adăugarea unui stabilizator (preacemaker) în creier. Procedura neuronală actuală implică implantarea unor electrozi în creier care sînt atașați unui dispozitiv care este plasat sub pielea pieptului pacientului.