cer instelat cort

Lipsa somnului și efectele ei. Cît ar trebui să dormi pe noapte.

Data viitoare cînd partenerul de viață sau unul dintre părinți trage pătura de pe tine dis de dimineață încercînd să te convingă să te trezești după ce ceasul deșteptător a eșuat lamentabil, iar tu ești reticent și complet necooperant pentru că iar ai petrecut / lucrat / jucat pe calculator pînă noaptea tîrziu ar trebui să te gîndești (după cafeaua obișnuită, din fiecare dimineață) la efectele lipsei de somn pe termen lung: aceasta afectează direct organele și funcțiile vitale ale inimii, plămînilor, rinichilor, creierului, sistemului imunitar, metabolismului și întregul sistem nervos.

Primele efecte ale lipsei de somn (uneori e de ajuns o singură noapte albă sau în care ai dormit doar cîteva ore, nu prea multe) este iritabilitatea și deficitul de atenție și de concentrare. Orice ai face parcă ți-ai băgat ”picioarele” în toată treaba aia, și tu ești cel mai nemulțumit dintre toți de rezultatul acțiunilor tale, în primul rînd. Și probabil că nu te-ar condamna nimeni pentru asta, doar te-a trimite să te culci. Pe termen mediu și lung, printre primele efecte observabile se numără stresul ce atinge cote maxime, și creșterea în greutate (mai ales cînd lipsa somnului e combinată cu lipsa efortului fizic, chiar și cantitatea aia redusă pe care ai fi în stare să o faci) - nu vei deveni peste noapte obez, dar dacă continui așa ești pe ”calea cea bună” spre obezitate. Motivul acumulării de grăsime este reducerea nivelului în sînge a unui hormon denumit leptină, iar acesta informează eronat creierul cu privire la saturație, stimulînd pe această cale apetitul alimentar.

Pe de altă parte, lipsa somnului afectează și capacitatea organismului de a produce glucoză: atunci cînd aceasta este deficitară îți produce probleme de atenție și îți alterează starea de spirit (se poate corecta ușor cu o ciocolată), iar cînd este în exces poate produce diabet zaharat de gradul doi. Motivul? În lipsa somnului creierul devine hiperactiv, acesta inhibă funcția pancreasului și se produce mai multă insulină, hormonul necesar ca glucoza să intre în celule. Chiar și după cîteva zile de nesomn un bărbat tînăr și sănătos, fără nici un factor de risc prealabil, poate să dezvolte toleranță alterată la glucoză, o stare anterioară diabetului zaharat.

Tot lipsa de somn crește riscul bolilor cardiovasculare și accidentului vascular cerebral, mai ales la persoanele care dorm mai putin de șase ore pe noapte. Deci, cîte ore de somn sînt necesare în fiecare noapte? Studiile spun că în mod normal este nevoie de aproximativ 7-8 ore de somn (adică aproximativ o serie de 5 cicluri de cîte o oră și jumătate, timp în care creierul trece prin toate fazele somnului), dar acest lucru poate să varieze de la o persoană la alta și de la o perioadă la alta (după o sesiune de examene sau o vacanță în care ai dat la lopată și la sapă s-ar putea să ai nevoie de ceva mai mult somn). Existe teste care-ți spun dacă ai dormit suficient sau nu.

E bine să știi că nici excesul de somn nu este recomandat: oamenii care dorm mai mult de 8-9 ore pe noapte (sau, mai corect, într-un ciclu de 24 de ore, pentru că dacă faci noapte albă o să dormi, măcar pe bucăți, în ziua următoare) sînt mai predispuși bolilor de inimă decît cele cu somn normal.

Related Articles

Targul anticarilor

Andrei Plesu despre capitalismul karaoke

Initiativa de afaceri - taxa pe parcare

Distribuie acest URL pe media socială

"Cu capãtul arcurilor, trecînd,
rãzboinicii
mîngîie roua..."

Yosa Buson (1715-1783)

facebook sharing button
twitter sharing button
messenger sharing button
reddit sharing button
wordpress sharing button
whatsapp sharing button
tumblr sharing button
pinterest sharing button
blogger sharing button
linkedin sharing button
xing sharing button

Cercetătorii produc un uter artificial de rechin

Pe insula japoneză Okinawa cercetătorii dezvoltă o tehnică ce ne arată e poate deveni conservarea cîndva în viitor. Ca să-ți faci o idee, embrionii unui rechin sînt recoltați după ce mama a murit accidental datorită plaselor pescarilor iar cercetătorii vor să-i devolte mai departe într-un incubator ce poate fi numit uter artificial de rechin. După cîteva lunii puii pot fi transferați într-un rezervor unde dezvoltarea lor continuă pînă la maturitate.

Înregistrarea alăturată face parte din Asia (2024), o mini-serie din 7 părți prezentată de Sir David Attenborough care explorează viața sălbatică minunată și minunile naturale ale celui mai mare continent terestru.

Ce sînt șirurile în teoria șirurilor

Teoria șirurilor (sau "string theory" dacă preferi limba engleză) este o teorie fizică încă nedovedită științific ce încearcă să descrie universul la nivelul cel mai fundamental prin considerarea particulelor elementare ca fiind mici fire vibrante în loc de ceva reprezentat ca un punct. Fizicienii lucrează de cîteva decenii la ea dar nu au reușit încă să unifice toate forțele fundamentale și particulele, inclusiv gravitația, în cadrul unui singur cadru matematic. Asta nu îi împiedică pe unii să continue în folosirea ei și să încerce mai departe demostrarea ei științifică cu ajutorul matematicii și a observațiilor.

De ce revoluția Inteligențelor Artificiale are un defect

Inteligențele Artificiale pot să facă foarte bine lucruri repetitive și pot să analizeze eficient datele, totul 24 de ore pe zi, în funcție de specializare unele dintre ele pot să creeze înregistrări vide, pot să scrii esee, pot să genereze fotografii reliste și așa mai departe. Ele pot de asemenea să vindece niște boli sau să-i ajute pe oameni să vindece boli, Inteligențele Artificiale pot produce materiale noi la care oamenii nu s-au gîndit încă, iar indecisul Matt Ferrell abordează subiectul problemei Inteligenței Artificiale și ce se întîmplă în spatele scenei. Nu e prima oară cînd Matt Ferrell și-a îndreptat atenția spre Inteligențele respective iar acum atenția îi este îndreptată spre o problemă a acestora.

Cît de mare este spațiul?

Uneori este greu de înțeles cît de mare este universul în care trăim, și probabil e destul de dificil și pentru cei din domeniu chiar dacă ei știu cifrele / estimările mai bine ca restul lumii. Acum e nevoie de aproximativ o zi pentru a străbate planeta dintr-o parte în alta dar e nevoie de cîteva mii de ani pentru a ajunge la următoarea stea cu motoare actuale. Străbaterea Căii Lactee care are un diametru de vreo 100 de mii de ani lumină? Cea mai apropiată stea, Proxima Centariu, e la 4,22 ani lumină așa că fă tu calculele, îți vada un număr care cu suficiente cifre încît să te apuce cîrceii la mînă cînd îl scrii pe hîrtie. Iar universul are o grămadă de galaxii.

Andrew Strominger, Brian Green, găurile negre și gravitația cuantică

Andrew Strominger, renumit pentru munca sa în studierea găurilor negre, teoria șirurilor și gravitația cuantică, discută cu moderatorul Brian Green în înregistrarea încărcată de World Science Festival descriind ultimele sale rezultate și cum unele dintre ele pot fi testate de viiroarele observații. Programul este parte a seriei Mari idei (Big Ideas) la care și-au adus contribuția fundația John Templeton.

Acum o sută și ceva de ani gravitația era doar forța cu care Pămîntul îi trăgea pe toți spre el, acum ea e doar curbură a spațiului care se manifestă în preajma unui corp suficient de mare în mișcare (fie că e vorba de satelit, planetă, stea sau gaură neagră, pentru că toți ne mișcăm). Așa că poți considera discuția alăturată a cărei capitole sînt mai jos ca o introducere în situația de acum a fizicii.

Despre modificările genetice de care sînt capabili oamenii, martie 2025

Nu sîntem în luna martie 2025, sîntem în luna mai a aceluilași an, dar lucrurile nu s-au schimbat chiar atît de mult în ultimele două luni de cînd a fost luat inerviul, cel puțin nu la nivel public. Unelte precum CRISPR există în continuare iar unii sînt dispuși să-i învețe pe oameni să le folosească, așa că oamenii pot modifica în continuare plante, animale și chiar pe ei înșiși din punct de vedere genetic. Iar Cleo Abram discută în înregistrarea alăturată cu dr. Jennifer Doudna care a cîștigat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului ce a dus la CRISPR, adică acea tehnologie microscopcă care ne dă capacitatea de a vindeca unele boli, de a preveni altele și de a ne face corpurile mai puternice, mai rezistete și mai adaptate, dar și de a ne spori inteligența.

Iapetus și inelele lui Saturn

E nevoie să călătorești aproximativ 1,5 miliarde de kilometri pînă la luna lui Saturn Iapetus, a treia ca dimensiune, ca să vezi ce se întîmplă cu ea și de ce sînt momente în care este foarte vizibilă și momente în care aproape dispare. Luna respectivă are trăsături contrastante, adică un peisaj divizat unde lumina se luptă cu întunericul în timp ce un șir de munți colosali mai înalți decît Everestul este în jurul ecuatorului lunii respective. Luna respectivă rezistă explicațiilor pe măsură ce apare și dispare în funcție de orbita ei nu tocmai sferică în jurul lui Saturn.

Bio-hacker-ul care învață oamenii modificări genetice cu ajutorul CRISPR

Cei de la Quartz te invită să afli mai multe despre bio-hack-erul care vrea să învețe oamenii să-și modifice genele cu ajutorul CRISPR, un mecanism al bacteriilor pe care oamenii l-au descifrat și pe care-l pot folosi să modifice genele multor ființe vii, plante și animale deopotrivă, inclusiv oameni. Josiah Zayner este un biohacker care crede că oricine ar trebui să-și modifice ADN-ul cu ajutorul biotehnologiei. De aceea el a fondat o companie denumită The ODIN prin intermediul căreia vinde pachete biotehnologice care învață oamenii cum să modifice bacterii sau broaște.

Ce a găsit NASA în interiorul Soarelui

Cel puțin pentru moment încă nu te poți duce în interiorul Soarelui dar poți să adaugi o grămadă de filtre în timp ce te uiți la el cu ajutorul telescoapelor și poți să trimți sonde care să se învîrtă tot mai aproape de el, iar pe baza observațiilor poți să faci niște deducții despre ce se întîmplă în interior. Iar oamenii au făcut deja o grămadă de asemenea lucruri, acțiuni care să-i ajută să înțeleagă cum a apărut și cum se comportă steaua în jurul căreia ne învîrtim an de an și mulți ani după aceea. Astrum ne spune cîteva lucruri utile despre straturile Soarelui și ne ajută să descoperim de unde vine lumina.

Ce îi deranjează pe fizicieni la găurile negre

Găurile negre sînt încă ceva extraordinar în ce privește fizica universului în care trăim și ele rămîn în continuare un mister al acestui univers. Probabil într-o zi fizicienii vor rezolva acest mister dar în momentul de față ele sînt în continuare cercetare. De la distanță, pe baza observațiilor și pe baza deducțiilor produse pe baza acestor observații. Cleo Abram i-a luat un interviu faimosului fizician Brian Cox despre aceste găuri negre încercînd să ofere pe scurt modul în care fizicienii le percep, iar rezultatul este ceva suficient de interesant ca să urmărești pînă la capăt înregistrarea alăturată.

Capitolele ei sînt următoarele:

Investigînd materia întunecată

Cei de la Science Channel ne spune că descoperiri recenter le-au arătat cercetătorilor mari nori de ceea ce ei consideră a fi materie întunecată în universul nostru. De ce "consideră a fi"? Pentru că încă nimeni nu știe ce este materia întunecată, se știe că este ceva acolo datorită unor efecte precum gravitația dar acel ceva nu interacționează cu undele electromagnetice precum lumina pentru a ne arăta ce este acolo, așa că pentru moment totul este un mister.

Deci, ar putea fi informațiile respective o dovadă a existențe unor universuri multiple? Te poți alătura cercetărilor să afli secretele acestui mister dar pentru moment e suficient înregistrarea celor de la Science Channel penteu a avea o introducere bună în subiectul respectiv.

Roger Penrose despre timp, găuri negre și cosmos

În înregistrarea alăturată încărcată de World Science Festival laureatul premiului Novel adică Roger Penroe și moderatorul Brian Green explorează unele dintre cele mai importante lucruri cunoscute despre natura timpului, găurile negre și evoluția cosmică. Programul face parte din seria Marilor Idei (Big Ideas) ajutată de fundația John Templeton. O să-ți ia un pic de timp să urmărești explicațiile alăturate, el va depinde de viteza cu care te miști și în mod normal va dura o oră și 9 minute, dar nu va fi timp pierdut aiurea pentru că s-ar putea să-l recuperezi ușor înțelegînd natura timpului.

Capitolele discuției sînt următoarele:

  • 00:00 - Introducere
  • 00:49 - Introducerea participanților
  • 02:02 - O definiție în lucru a timpului
  • 07:25 - Aplicînd entropia și cea de-a doua lege a direcției timpului
  • 16:37 - Cum se presupune că a existat  universul de la început
  • 20:27 - Rezolvînd enigma ipotezelor trecutului
  • 31:46 - Investigînd expansiunea exponențială
  • 38:50 - Noile descoperiri și discursuri din anul 2004 încoace
  • 55:41 - O privire în cercetarea contnuă a lui Sir Roger Penrose
  • 01:08:17 - Credite