Sînt destul de sigur că cea mai marte parte a celor care citiți acest articol aveți deja experiența celor 8 ore (sau chiar mai mult) pe zi la birou, stresului pe care uneori acesta îl produce, viața de angajat (într-o poziție sau alta a ierarhiei interne). Dar dacă le-ați spune șefilor voștri să vă pună un pat în birou (sau măcar un hamac comod) ca să trageți un pui de somn în timpul orelor de lucru, dacă le-ați spune să nu vă arunce în cîrcă tot felul de chestii și să vă lase să terminați ce-ați început deja, și că ați prefera să vă plimbați în timpul întîlnirilor de lucru ați deveni mai productivi. Cu condiția să nu fiți concediați mai întîi... șefii ăștia au impresia că le știu pe toate și că sînt buricul universului, așa că nu te poți înțelege rațional cu mulți dintre ei.
Ã…ži acum, dacă tot v-am făcut curioși, haideți să vă spun cîteva ceva despre tărîțele pe care le considerați a fi materie cenușie închegată sub formă de creier.
Exercițiile fizice sporesc capacitatea de procesare a creierului.
Cu alte cuvinte, cu cît faci mai multe exerciții fizice (în mod constant, fără a exagera prea mult) cu atît creierul tău va fi mai alert. Adică sedentarismul nu acționează doar asupra restului corpului, ducînd la acumularea de grăsime pe cur și pe burtă, respectiv la acumularea de colesterol pe vasele de sînge sau la risc crescut de diabet zaharat, acționează și asupra creierului, ducînd la o... lenevire a acestuia (încetinire a proceselor cognitive).
O viață plină de exerciții fizice și sport duce la o memorie pe termen lung mai bună, nivel de atenție, capacitate de rezolvare a problemelor și procese raționale net superioare sedentarilor, și chiar duce la îmbunătățirea proceselor care implică inteligența fluidă. Acest ultim aspect testează abilitatea de a reacționa rapid și de a gîndi abstract, improvizînd pe baza chestiilor învățate anterior pentru a rezolva probleme noi.
Creierul tău este un organ folosit la supraviețuire
Ã…ži creierul a evoluat, nu doar restul corpului. De fapt ființele umane au evoluat într-o direcție în care creierul s-a dezvoltat mai mult decît eventualele avantaje fizice care v-ar ajuta să supraviețuiți (în detrimentul colților, ghearelor, capacității de camuflare la nivelul pielii și blănii). Creierul este programat să rezolve probleme legate supraviețuirea într-un mediu potențial periculos și să facă acesta în (aproape) continuă mișcare. El trebuie să te țină în viață suficient de mult pentru a-ți transmite genele la următoarea generație.
Nu sîntem cei mai puternici de pe planetă, nici măcar cei mai adaptați ca specie (comparativ cu bacteriile care pot supraviețui cam în orice mediu), dar ne-am dezvoltat cel mai complex creier - cheia supraviețuirii noastre. Capacitatea de a înțelege lucrurile este cea mai bună unealtă cînd vorba de supraviețuire, urmată de capacitatea de a comunica și de a reacționa ca un tot unitar (la nivel de grup) pentru a împărți problemele de rezolvat.
Fiecare creier este cablat diferit
Mai mult: pe măsură ce acumulezi experiență aspectul acestuia se schimbă, ajungînd chiar să fie cablat diferit pe măsură ce te maturizezi și îmbătrînești. Diversele regiuni din creier (responsabile pentru procesarea rațională, respectiv pentru diversele talente pe care le manifestă fiecare) se dezvoltă diferit la fiecare persoană în parte.
Creierul copiilor este mult mai puțin dezvoltat decît corpurile lor, așa că este o greșeală ca sistemul de învățămînt să îi trateze pe toți la fel și să-i educe după același calapod.
Nu acordăm prea multă atenție lucrurilor plictisitoare
Creierul face mai multe chestii simultan pentru că așa este cablat: putem vorbi în timp ce mergem, respirăm tot timpul, iar inima ne bate constant (sau așa ar trebui). Dar să nu exagera cu sarcinile astea simultane pentru că te vei lovi destul de rapid de limitările organului de procesare.
De cîte ori la birou ai vorbit în timp ce răspundeai la un mesaj unei alte persoane, sau căutai niște informații pe internet în timp ce discutai cu cineva pe Yahoo messenger ori Skype în timp ce vorbeai cu colegul de lîngă tine? Sau făceai o tonă de alte chestii simltan. Studiile din ultimii ani au dovedit că rata de eroare este de pînă la 50% în timp ce faci astfel de două chestii simultan și, de asemenea, durează de două ori mai mult timp decît în mod normal.
Ca notă de subsol: unii angajatori știu deja acest lucru (că nu acordăm prea multă atenție lucrurilor plictisitoare și încercăm să o dăm în diverse, precum rețelele sociale) și caută să afle cît mai multe despre activitatea potențialilor angajați, inclusiv timpul petrecut pe facebook și twitter, dar și mesajele scrise acolo. Ce nu știu chiar toți este faptul că trebuie să facem ceva relevant emoțional (ascultat muzică, băut o gură de cafea, vorbit cu iubita, sex în grup, etc, etc) la fiecare 10 minute pentru a ne readuce atenția la un nivel optim lucrului eficient.
Repetă pentru a-ți aduce aminte
Ajugem să experimentăm lucrul ăsta de la vîrste mici, face parte din procesul de învățare, iar unii insistă pe repetarea la nesfîrșit a unor chestii, uneori ajungînd chiar să ignore partea rațională a învățatului. Dar reține: poți să-ți îmbunătățești procesul de memorare prin codarea ei elaborată în momentele inițiale.
De exemplu: mulți oameni au probleme în a-și aminti numele. Dacă, de exemplu, ai probleme în a-ți aminti numele unei fete poți să repeți în gînt de mai multe ori: Miruna poartă o rochie albastră, iar culoarea mea preferată este albastru. Evident, am luat un exemplu la întîmplare, poate fi orice nume și orice expresie care îți convine. Poate fi un proces contra-intuitiv la început, dar s-a dovedit că ajută.
Adu-ți aminte pentru a repeta
Cum îți amintești mai repede o informație anume? Expunerea repetată la o informație anume la perioade de timp bine specificate s-a dovedit cea mai bună metodă de a fixa acea memorie în creier. De asemenea, expunerea intenționată în mod repetat la acea informație va duce la accesarea ei mai rapidă și o calitate mai bună a amintirii respective. Astfel amintirea va fi mai vie.
Învățarea are loc atunci cînd informația este încorporată puțin cîte puțin în memorie în loc să fie băgată cu forța, totul dintr-o dată. Memoria este îmbunătățită prin crearea de asocieri între concepte. Acest experiment a fost creat de sute de ori, de fiecare dată cu același rezultat: cuvintele prezentate într-o structură ierarhică, organizată logic, sînt memorate mai bine decît cuvintele plasate aleatoriu - de obicei cu 40% mai bine.
Dacă dormi mai bine vei gîndi mai bine
Practic, cu cît vei dormi mai puțin cu atît îți pierzi mințile mai repede. Lipsa de somn (mai ales acela de calitate) îți influențează negativ gîndirea, indiferent de modul în care te raportezi la ea. Lipsa de somn duce la diminuarea atenției, funcțiile motorii, memoria imediată, memoria asociată cu lucrul, starea de spirit, talentele native, abilitatea de gîndire logică, cunoștințele matematice.
Somnul de după-amiază, chiar dacă durează jumătate de oră sau aproape o oră, este normal. Tocmai de aceea nu programați întîlniri sau ședințe pentru ora 15 (sau în jurul acestei perioade a zilei, la 12 ore după mijlocul perioadei de somn nocturn): e timpul pentru un somn scurt de cîteva zeci de minute. Procesele chimice din creierul tău pot duce un adevărat război: o parte te forțează să fii atent la ceea ce faci de obicei la birou, altele te obligă să te odihnești.
Creierul stresat nu învață în același fel ca cel odihnit
În mod normal creierul este construit pentru a face față stresului pentru 30 de secunde. Nu este capabil să facă față stresului pentru o perioadă lungă de timp în care nu deține controlul. Atunci cînd un animal sare din tufiș să te mănînce, totul se termină în mai puțin de un minut: fie îl omori, fie devii mîncare. Atunci cînd ai un șef care-ți suflă în ceafă vreme de cîțiva ani buni fără să reacționezi la pericol, sau să fii prins într-o căsătorie cu un soț sau o soție care te face să te simți mizerabil riști să o iei razna. Sau chiar să-ți pierzi controlul.
Studiile create în ultimii ani au demonstrat că controlul este critic. Cel mai grav stres ocupațional apare în combinația a doi factori: 1) se așteaptă foarte multe de la tine, 2) nu ai nici un fel de control asupra calității muncii tale pe termen lung.
Stresul nu numai că scade performanța, dar afectează și memoria emoțională, astfel încît ajungem să uităm performanțele scăzute din trecut. Pe termen lung stresul afectează sistemul imunitar (ajungi să te îmbolnăvești mai des), somnul și dai în depresie.
Este important să stimulezi mai multe simțuri
În mod natural, chiar și atunci cînd petreci zeci de ore pe zi în fața calculatorului, creierul percepe lumea înconjrătoare în întregime: sunetele, luminile și obiectele din jur, mirosurile, gusturile și atingerea hainelor, scaunului sau a tastaturii. Tocmai pentru aceea trebuie să le stimulezi pe cît mai multe pentru a alunga momentele plictisitoare.
În plus, simțul mirosului este foarte eficient cînd vine vorba de evocarea unei anumite amintiri. De exemplu, îți poți aminti mai ușor detaliile unui film dacă le combini cu mirosul de floricele de porumb proaspăt prăjite.
Cei care lucrează în medii multi-senzoriale (care apelează la mai multe simțuri) funcționează mai bine decît cei care lucrează într-un mediu care pune accentul pe un singur simț. Iar memoria lor este îmbunătățită, își pot aduce aminte mai bine detalii decît restul chiar și după 20 de ani.
Văzul este prioritar altor simțuri
Auzind o anume informație, după 3 zile îți vei aminti 10% din ea. Adaugă o imagine la informația aia și-ți vei aminti 65%. Imaginea "bate" textul pentru că memorarea prin citit este foarte ineficientă: creierul percepe cuvintele ca o mulțime de imagini mici pe care le transformă în litere pentru a le citi. Iar pentru asta e nevoie de mai mult timp decît identificarea vizuală a potențialelor pericole, surselor de hrană și oportunităților de reproducere (așa cum ne-am antrenat vreme de cîteva milioane de ani, de-a lungul evoluției).
Creierul femeii este diferit de cel al bărbatului
Din punct de vedere al bolilor psihice, diferențele dintre creierul celor două sexe se cunosc de ani buni: bărbații sînt mai predispuși să se îmbolnăvească de schizofrenie decît femeile, în schimb acestea sînt de două ori mai afectate de depresie decît bărbații. Ei sînt mai antisociali, ele suferă mai mult de anxietate. Bărbații devin mai ușor dependenți de acool și droguri, femeile sînt mai anorexice. Oamenii procesează emoțiile diferit, în funcție de sex.
Sîntem prin definiție exploratori
Indiferent de modul de viață, fie că ne pierdem ore bune din zi în sala de curs (de clasă), la birou sau prin fabrică, dorința de a explora chestii noi nu ne părăsește niciodată. Deși mulți au uitat cum să acționeze activ la mediul lor înconjurător (așa cum o fac copiii, prin testarea și observarea mediului, prin ipoteze, experimente și concluzii), preferînd doar să reacționeze la ce le bagă viața pe gît în jos.
