Colosul din insula grecească Rhodos, reconstruit de greci?

Probabil că ați auzit deja de colosul de pe insula greceacă Rhodos, o statuie imensă din bronz întărit cu fier și piatră care-l înfățișa pe zeul grec al Soarelui, Helios, una dintre cele 7 minuni ale lumii antice. Statuia măsura între 32 și 36 de metri, construcția ei s-ar fi realizat în 12 ani și ar fi fost finalizată în anul 282 î.e.c. (înaintea erei creștine). Poziția este oarecum neclară: unii consideră că era așezată la intrarea în portul insulei, alții că s-ar fi aflat acolo unde este acum intrarea în Castelul Templierilor. Însă e destul de clar că era îndreptată spre est: atunci cînd soarele răsărea lumina acestuia se reflecta în suprafața statuii, făcînd ca fața zeului să strălucească. Istoria statuii a fost destul de scurtă: a stat în picioare doar 56 de ani, iar un cutremur din 225 î.e.c. i-a rupt un picior și s-a prăbușit. Localnicii au vrut să o reconstruiască, Ptolemeu al III-lea le-a făcut o ofertă, dar un oracol le-a interzis. Arabii au cucerit insula în anul 653 e.c., iar aceștia au vîndut statuia unui evreu din Siria care a cărat-o pe 900 de cămile (conform legendei).

Una dintre ultimile știri interesante a anului 2014 spune că un guvernator grec ar dori să reconstruiască colosul din Rhodos, deși informațiile furnizate despre ea sînt destul de puține. Dacă ideea va fi pusă în practică (și e un dacă cam mare) va fi o plăcere să vizitez cele două minuni ale lumii antice (piramida lui Keops este, cel puțin pentru moment, singura rămasă în picioare). Însă pînă atunci ideea m-a făcut să zîmbesc larg... vizibil amuzat: ideile fanteziste ale unor oameni au tendința de a-mi provoca reacția asta.

O expoziție vernisată de curând la Muzeul Luvru, intitulată "Rhodes, une île grecque aux portes de l'Orient" ("Rodos, o insulă grecească la porțile Orientului"), a reprezentat o bună ocazie pentru a readuce în actualitate un vis mai vechi: ridicarea din nou a uriașului din bronz și lemn, după imaginea zeului Helios, care păzea de pe picioarele sale imense intrarea în portul din Rodos în urmă cu peste două milenii (303-225 î.e.n.). Ideea renașterii sculpturii monumentale a lui Chares din Lindos - ce avea o înălțime de 32 de metri fără a se ține cont de piedestalul din marmură - beneficiază de sprijinul noului guvernator al insulei grecești Rodos.

Specialiștii în arta antică nu cred însă în acest proiect ce pare nerealizabil. După părerea lor, proiectul edilului grec ar avea un singur obiectiv - marketingul. Turismul reprezintă însă o parte importantă pentru economia insulei. Simplul anunț al revenirii uriașului din bronz la intrarea portului din Rodos reprezintă deja prin el însuși o formidabilă acțiune publicitară.

Până când Colosul din Rodos va putea fi din nou admirat de turiști, el poate fi vizualizat cu ajutorul operelor de artă pe care le-a inspirat. În 1954, Salvador Dali l-a pictat într-un tablou care a devenit celebru. Sergio Leone a regizat în 1961 un formidabil film istoric. Lungmetrajul a prezentat pe marele ecran scena seismului care a dus la prăbușirea sculpturii uriașe, în anul 225 î.e.n. și i-a avut în rolurile principale pe Georges Marchal și Lea Massari. Jules Verne, căruia nu i-a lipsit niciodată imaginația, a readus la viață Zeul-Soare (Helios) în romanul "Călătorie spre centrul Pământului". La rândul său, René Goscinny, considerat unul dintre cei mai spirituali autori de benzi desenate, a personificat Colosul din Rodos sub forma unui luptător uriaș, originar din Rodos, în volumul "Asterix la Jocurile Olimpice".

Sursa imaginii aici.