Sala Orizont a Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Timișoara va găzdui astăzi, 25 septembrie, de la ora 17, prima ședință din anul cultural 2009/2010 a clubului de anticipație "Helion".
Manifestarea va debuta cu prelegerea "SF-ul românesc, între estival și festival", susținută de profesorul Cornel Secu și va include lectura de proză SF a tînărului Adrian Rusnac, "Povestire din umbre".

Tinerii care au reprezentat cu succes România la cea de-a XVI-a editie a concursului de design ştiinţific «International Space Settlement Design Competition» s-au intors acasa in cursul zilei de ieri, 6 august, transmite Romanian Global News citand un comunicat de presa.  

Marea finală a concursului adresat elevilor de liceu «International Space Settlement Design Competition» s-a desfăsurat, anul acesta, între 31 iulie si 3 august si a reunit peste 1.000 de echipe din întreaga lume. Din rândul lor, doar 15 s-au calificat. Ei reprezintă tări precum India, Pakistan, Australia, Uruguay, Regatul Unit al Marii Britanii, România şi SUA. Tema din acest an a competitiei, organizate de NASA şi Compania Boeing din SUA, a constat în elaborarea unei aşezări umane în spaţiul extraterestru.

Roman Mihai, Rareş Curatu, George Mandreşi, Dan Mocanu, Lavinia Brăilescu, Monica Păun, Alexandra Bogatu, Codruţa Barbu, Dana Pisică, Ozgür Osman, Adrian Velicu, Răzvan Marinescu, Vicenţu Ciorbaru, Ionuţ Mihalcea, sunt cei 14 elevi care au reprezentat, în acest an, Romania si care s-au intors acasa cu un trofeu al prestigioasei competitii.

Echipa României, coordonată de profesorul Ion Băraru, a ajuns să ne reprezinte la Houston în urma semifinalei din Europa de Est.

In competitie, tinerii au fost organizaţi în patru grupuri cu componenţă internaţională. Ei au primit ca sarcină să realizeze în trei zile designul unei staţii umane pe satelitul Terrei, Luna, pe baza unui set de cerinţe foarte stricte elaborat de NASA. Echipa din care au făcut parte reprezentantii tării noastre, a cucerit premiul pus în joc de organizatori, confirmând rezultatele excelente obţinute în ultimii 5 ani, în acest domeniu, de elevii - cercetători români.

În semn de recunoastere pentru rezultatele deosebite obtinute, în iunie 2009, trei dintre acesti elevi, împreună cu profesorul lor Ion Băraru, au primit premiul de excelentă al unei fundatii din Romania, în valoare de 10.000 euro. Premiul le-a fost oferit pentru realizările lor, care au reusit să pună România pe harta stiintifică a lumii, confirmând încă o dată potentialul si resursele tinerilor români.

NVITATIE

Sambata 3 octombrie 2009, ora 13, va avea loc la Muzeul de istorie al orasului Bucuresti (vizavi de Universitate) simpozionul organizat de Sectia de literatura pentru copii si tineret a Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, in cadrul Festivalului CARTE SI ARTE, organizat de Asociatia Difuzorilor si Editorilor - Patronat al Cartii

TENDINTE ACTUALE IN LITERATURA PENTRU COPII SI TINERET

Vor sustine comunicari:
Horia Garbea, presedinte ASB
Ion Hobana, presedintele Sectiei de literatura pentru copii si tineret a ASB
Alexandru Mironov, membru USR
Liviu Radu, membru USR
George Sova, membru al Biroului Sectiei de literatura pentru copii si tineret a ASB

A iesit de sub tipar volumul de povestiri INTRE BARIERE, semnat de Doru Stoica. Zgircit cu aparitiile publice, parcimonios in ceea ce priveste textele publicate, Doru Stoica a debutat in 1993 in faimosul JURNAL SF si este considerat a fi unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai generatiei „celor care nu”.

Sebastian Corn scria despre aceasta colectie de povestiri urmatoarele:

V-ati plictisit de lucrurile pe care le reflecta retinele voastre? Simtiti ca vorbele se golesc de inteles pe zi ce trece? Taceti din ce in ce mai des si uitati sa mai priviti la cer, noaptea, pentru ca stiti bine ca tot acolo se afla si ca nici stelele nu s-au mutat de la locul lor?

Daca lucrurile stau astfel, ar trebui sa cititi cartea lui Doru Stoica. [...] Textele ce alcatuiesc volumul… sint precum niste clipuri fine, subtile, exact cit trebuie de lungi [… ], un filigran de umor, amestecat cu sentinte grave, bine ascunse intr-o armatura de absurd.

Volumul poate fi comandat de pe pagina editurii Millenium Press:

www.millenniumpress.ro

la pretul de 15 lei.

Sub genericul "Ludic şi simbol", Clubul de artă "Iulia" din Piaţa Maria, Timişoara, va găzdui miercuri, 23 septembrie, de la ora 18, vernisajul unei noi expoziţii de grafică. Expoziţia poartă semnătura profesoarei Consuela Grigorescu, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara, şi este înscrisă în calendarul manifestărilor consacrate împliniri a patru decenii de existenţă a cenaclului "H.G. Wells".

Rubrica "Lectograf SF", sustinuta in suplimentul lunar "Paralela 45-Renasterea banateana" de traducatoarea si prozatoarea Antuza Genescu, propune, in numarul de astazi, o lectura aparte: romanul "Replay" de Ken Grimwood (premiul World Fantasy 1988).

Tot in acest numar al P45, scriitorul Cristian Ghinea semneaza o recenzie la volumul de critica literara "Oglinda lui Narcis" al scriitorului lugojean Constantin Buiciuc (fost membru al cenaclului Sf "Sirius"), volum in care sunt recenzati si o serie de autori SF sau partial SF: in ordinea aparitiei, L. Nistorescu, R. V. Giorgioni, C. N. Ghinea, N. Toma, I. Hobana.

Printre cei care semneaza in acest numar sint: Paul Eugen Banciu, Dan Negrescu, Laurentiu Nistorescu (coordonatorul P45), Livius Petru Bercea, Valeriu D. Calarasanu, Ciprian Chirileanu.

În Observator cultural nr. 234 (492) din 17 septembrie 2009, articolul Există o generaţie 2000 în SF?

Fragment:

Ne-am obişnuit să vorbim despre generaţii literare, despre optzecişti, nouăzecişti, douămiişti… Dar e corectă această împărţire, pe decade? Nu cumva ceea ce se întîmpla prin ’98-’99 era cam acelaşi lucru cu ce se întîmpla prin 2002-2004? Nu cumva autorii sînt aceiaşi?

Poate că ar trebui să privim „generaţiile“ sefiste (mă refer doar la literatura F&SF, dar, ştiţi cum e, orice asemănare…) în funcţie de mediul în care s-au format, de ceea ce le-a format, de fapt, de perioadele de emulaţie.


"Joy is BMW " - creeaza o lucrare care sa ilustreze acest concept, respectand valorile marcii. Cauta emotia pe care ti-o inspira marca BMW. Bucuria o poti gasi in proportiile pure si libertatea unui roadster, in liniile caroseriei care te imbie la viteza. Sau poate caroseria e un pachet pentru a-ti livra emotia condusului, goana dupa adrenalina, mirosul de cauciuc incins si zgomotul nervos al motorului de sase cilindri in linie. Emotia primului drift ... Dar bucuria o poti regasi si in echilibru. Ca intr-un domino impecabil aranjat, fiecare picatura de combustibil e transformata perfect in energie si puterea vine fara un consum mare. Bucuria de a sti ca nu ai nevoie de nici un compromis pentru a savura agilitatea masinii tale. Dinamism eficient prin inovatie pentru placerea de a conduce. Sub orice forma, bucuria este BMW.

Si ai libertate sa iti alegi mediul prin care vrei sa te exprimi - de la pictura, sculptura, colaj si pictura digitala, pana la grafica 3D, film sau animatie. Mai multe detalii despre modul in care poti sa te inscrii si sa participi la concurs poti gasi in regulament: http://www.visualart.ro/joyisbmw/regulament.

Mai multe detalii despre marca, valorile sale si modul in care BMW se regaseste in diverse lucrari o poti gasi in sectiunea de resurse: http://www.visualart.ro/joyisbmw/inspiratie.

Desfasurarea concursului:
1 August - 30 Septembrie              Trimiterea lucrarilor finale
1 Octombrie - 15 Octombrie          Jurizare
23 Octombrie                                  Eveniment cu vernisaj, decernarea premiilor
24 Octombrie - 30  Octombrie        Expozitie lucrari la Galeria "Sub Carturesti"

Visualart Challenge: Joys is BMW pe forum: http://www.visualart.ro/forum/forumdisplay.php?f=292

Premii
Premiile oferite in cadrul competitiei "Joy is BMW" insumeaza peste 6500 EUR, in bani si produse. Prin amabilitatea prietenilor nostri de la Adobe Romania, vom oferi cate un pachet de software pentru fiecare din cele 3 pozitii ale podiumului.
Premiul I - 2500 EUR, Adobe Creative Suite Master Collection
Premiul II - Adobe Design Premium
Premiul III - Adobe Design Standard

Echipa Visualart.ro
www.visualart.ro

Cenaclul SF ProspectArt (al Societatii Romane de Science Fiction si Fantasy) isi va tine intrunirea joi 24 septembrie 2009,la ora 18.00,la Observatorul Astronomic Popular "V.A.Urseanu",Bd.Lascar Catargiu nr.21 (fost Ana Ipatescu), Bucuresti.

Sunt invitati toti pasionatii de science fiction si fantasy.

 

Cristian Tamas

Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy

www.srsff.ro

30 iulie 2009 – Perioada de inscrieri in competitia ADOR 2009 se prelungeste cu o saptamana. Astfel, agentiile isi pot inscrie lucrarile online pana la 7 august 2009.

ADOR va premia in cadrul celei de-a opta editii cele mai bune lucrari romanesti, care pot fi inscrise online intr-una sau mai multe dintre categoriile competitiei: TV, Radio, Print, Online, Media, Campanii Intergrate, Design, BTL si Special Best.

Toate lucrarile inscrise vor fi evaluate de un juriu prezidat de Franco Moretti (Presedinte ADC*Europe) si care ii mai are in componenta pe Antonio Montero (Creative Vice-President, Contrapunto Spania), Samuel Akesson (Senior Creative, Fallon London), Igor Lutz (President si Chief Creative Officer, BBDO Moscova), Carlo Cavallone (Creative Director, Wieden Kennedy Amsterdam), Erkko Manilla (Executive Creative Director, TBWA / PHS Helsinki), Sylvia Vitale Rotta (CEO, Team Creatif Paris), David Fischer (Creative Director Scholz & Friends Berlin), Stijn Gansemans (Creative Director, Partner - Openhere, Belgia) si Johan Elsner (Executive Creative Director, Vice President - Storåkers McCann, Suedia).
In competitia ADOR, pot fi inscrise lucrari expuse pentru prima data in intervalul 1 mai 2007 – 1 mai 2009, care nu au concurat in anii trecuti in cadrul festivalului. Inscrierile se fac online, pe www.ador.ro, unde se regasesc detalii despre structura festivalului, regulament si termenii de plata.

Millenium Communications detine in totalitate project managementul festivalului pentru urmatoarele cinci editii, avand libertatea de a stabili modul in care se desfasoara, formatul si structura competitiei. ADOR este un proiect UAPR, sustinut de IAA.

Echipa Visualart.ro
www.visualart.ro

Revista Oglinda literară începe, din nr. 93 (septembrie 2009), un nou serial dedicat literaturii SF scris de Ştefan Ghidoveanu.
Descărcaţi nr. 93 de pe site-ul revistei şi, la pag. 4911-4912, veţi găsi primul episod.

Mă numesc Dan-Marius Sabău şi vă urez "Bine aţi venit pe pagină". Prin această primă ştire inaugurez pagina dedicată Ştiinţei, Ficţiunii, SF-ului, Fantasticului şi Benzilor desenate.

Sper să vă placă şi să reveniţi de cîte ori aveţi ocazia.

Pentru a marca împlinirea a 400 de ani de la folosirea primului telescop astronomic, de către Galileo Galilei (aniversare oficializată de UNESCO drept Anul Internaţional al Astronomiei) şi a 40 de ani de existenţă a fandomului românesc de science fiction, Filiala Timişoara a Uniunii Artiştilor Plastici din România le propune tuturor creatorilor profesionişti din ţară să participe la organizarea unei expoziţii tematice sub sigla "Astrele, spaţiul cosmic şi artele vizuale". Expoziţia, care va avea şi caracter de concurs, urmează să fie găzduită la galeriile Palatului Administrativ Timiş (etajele II şi III), în perioada 22 octombrie - 15 noiembrie, curator fiind desemnat vicepreşedintele Filialei UAP Timişoara, pictorul Sorin Nicodim. Competiţia artistică este deschisă tuturor artiştilor plastici din ţară, indiferent de genul practicat, aceştia putând să să ia parte cu cel mult două lucrări de autor, executate în ultimii cinci ani, cu dimensiuni maxime de 100x100 cm. Termenul limită de depunere a lucrărilor (care trebuie însoţite de o fotografie color tip carte poştală sau de o reproducere pe suport digital în JPG/CD, precum şi de un scurt CV al autorului) este de 19 octombrie, până la orele 17, adresa de contact fiind Uniunea Artiştilor Plastici din Timişoara, str. George Enescu nr. 1, 300022, tel. 0256.492202. Taxa de participare este 30 de lei, în contul căreia fiecare participant va primi câte un exemplar din catalogul expoziţional.

Citeam despre Workbench de la MySql pe pagina lor (http://www.MySql.com/products/workbench/) cînd m-am hotărît că vreau să aflu despre efectele achiziționării de către Sun Microsystem a MySql și apoi a achiziționării de către Oracle a lui Sun Microsystem.

Cînd Sun a cumpărat MySql în ianuarie 2008 (pentru aproximativ 1 miliard de USD), venitul anual al lui MySql era aproximativ de 50 de milioane de dolari și creștea rapid, avînd milioane de distribuții precum Facebook, Google, Nokia, Baidu și China Mobile. Se dorea să aducă sinergii către Sun, ceea ce ar fi schimbat peisajul industriei producătoare de programe de calculator prin adăugarea de noi adoptări ale bazelor de date cu sursă deschisă în aplicații și companii mai tradiționale. Integrarea cu Sun ar fi extins cu mult cererea comerială a ofertelor MySql și îmbunătățirea ofertei de valori prin adăugarea organizației de servicii globale a lui Sun.

De atunci Scwartz a supravegheat dezvoltarea MySql în ciuda lansării dezastruoase a versiunii 5.1, exodului dezvoltatorilor de proiect cheie, demisia cofondatorilor MySql Michael „Monty” Widenius și David Axmark ca și a directorului executiv MySql Marten Mickos, și obținerea a nu mai puțin a trei bifurcații majore a bazei de date licențiate (GPL – General Public Licence).

Nu a fost o perioadă ușoară. MySql avea probleme încă dinaintea achiziției de către Sun. În efortul ei de ajuta produsul să se dezvolte și a furniza atît utilizatori avansați (asta înseamnă adăugarea de funcționalități noi) cît și utilizatori mai noi (ceea ce înseamnă a face lucrurile cît mai prietenoase și mai ușor de abordat – și construirea de unelte noi), echipa a părut să-și piardă direcția și a sfîrșit prin a se răsfira.

Marea lacună de timp dintre MySql 5.0 și 5.1 se datorează parțial conducerii și priorităților, dar este de asemenea rezultatul unui cod de bază rău ce are nevoie de o revizuire bună și de a fi reînnoit – ceva ce nu s-a întîmplat pînă acum (chiar dacă există semne că asta este pe cale să se schimbe). Complexitatea ce nu e necesară și absența standardelor clare i-au încetinit pe dezvoltatorii existenți și au pus o barieră și pentru dezvoltatorii noi.

Aceste probleme au continuat iar oamenii au început să plece de la Sun nu mult după cumpărare: membri ai echipei de conducere de la vîrf cît și cîțiva cei mai experimentați și mai talentați dezvoltatori care nu mai sînt implicați în dezvoltare.

Altă descoperire surprinzătoare la o conferință MySql acum cîteva luni a fost adoptarea lentă a versiunii 5.1 în magazinele mari. Se pare că un mare număr de companii nu au trecut de la versiunile 5.0 la 5.1.

Dar acesta e doar începutul. În aceste zile au loc o mulțime de dezvoltări interesante în universul MySql. De la noile motoare de depozitare (Falcon, PBXT, Maria, Tokutek) la unelte foarte dezvloltate de la o jumătate de duzină de vînzători și rescrierea extinsă a nucleului bazelor de date MySql.

Ceea ce este cel mai surprinzător dintre toate este faptul că MySql 5.4 a fost deconspirat la conferință. Nu este încă o versiune stabilă, dar reprezintă un compromis între și 5.1 și așteptarea vreme de încă un an sau mai mult pentru o versiune stabilă a MySql 6.0. Realizînd că dezvoltarea mergea mai încet decît ar fi dorit, echipa MySql a selectat cîteva îmbunătățiri planificate și codate pentru 6.0 și le-au mutat în codul sursă a versiunii 5.1 realizînd astfel MySql 5.4 (aparent au dorit să treacă peste 5.2 și 5.3).

Acesta este primul din cîteva semne recente că organizația MySql a început să muncească în a îmbunătăți cîteva dintre lucrurile care l-au deranjat pe Monty atît de mult. Este încurajator.

În aprilie 2009 Oracle a cumpărat Sun Microsystems pentru 7,4 miliarde USD. Cu aceasta mișcare Oracle intră în competiție acum cu aproape toate marile companii tehnologice, incuzînd Microsoft (MSFT) în middleware (software pentru calculator care conecteză componente software sau aplicații) și sisteme de operare pentru servere, SAP și Salesforce.com (CRM) în aplicații pentru afaceri, IBM, Cisco (CSCO), HP (HPQ) și Dell (DELL) în hardware pentru servere și EMC pentru medii de stocare. Larry Ellison, directorul executiv de la Oracle, a citat platforma Java de la Sun Microsystems și sistemul de operare Solaris pentru servere ca fiind motivațiile principale în spatele achiziției.

Cheia care nu a fost menționată a acestei achiziții este MySql. Oracle este, în primul rînd și mai ales, o companie de baze de date, iar MySql a fost fără îndoială o amenințare pe termen lung. Multe din produsele software și middleware de la Oracle se bazează pe folosirea bazelor de date, și chiar Salesforce.com, un mare distrugător și competitor în industria software, se bazează pe bazele de date Oracle pentru a rula platformele ei. Multe din achizițiile software de la Oracle îi permit să asigure folosirea bazelor de date Oracle, prin asta permițîndu-i să adauge atît venit cît și cîștiguri de la vînzări de software și baze de date adiționaele. Cu achiziția lui Sun Microsystems și MySql, Oracle caută să controleze această tendință, bazele de date cu sursă deschisă, și, cel mai important, licențele pentru folosirea lor comercială. Suspiciunea multora este că rata de creștere a veniturilor MySql, atîta vreme cît nu vor fi dezvăluite, va scădea rapid urmînd întegrarea lui Sun Microsystems în Oracle.

Chiar și cu cele mai bune inteții, Oracle înfruntă serioase probleme de încredere în interiorul și exteriorul stavilei pe care compania a pus-o surselor deschise în trecut. Widenius susține: Oracle, neavînd cea mai bună reputație posibilă în spațiul Surselor Deschise, va avea greutăți în a-i păstra în companie pe oamenii de la MySql care i-au rămas sau chiar să lucreze la proiectul MySql. Oracle va avea de asemenea greutăți în a asigura clienții, comunitățile și utilizatorii MySql că va păstra MySql „gratuit și disponibil pentru toți”.

Va fi ușor să arătăm cu degetul spre Oracle peste 1-2 ani și să îi blamăm pentru că, în cele din urmă, au făcut să dispară unul dintre cele mai de succes proiecte cu sursă deschisă create vreodată. Dar cert este că Sun a făcut un lucru de mîntuială cu achiziția MySql, l-a gestionat prost vreme de 16 luni și că se scapă de încurcătură pe seama lui Oracle.

Rămîne de văzut dacă Oracle decide sau nu să accepte treaba de a repara MySql și dacă îi va permite să ocupe un loc pe piață.

Acum Alianța Baze de date Deschise fără Oracle adaugă îndoieli suplimentare asupra cărei ramuri din MySql va fi considerată „oficial” dezvoltată mai departe. „Bifurcațiile sînt un fapt de viață în comunitatea cu sursă deschisă, discutabil una în întregime sănătoasă, ” scrie McAllister. „Ar fi bine ca firma Oracle să spere că nu va ajunge pe partea greșită a bifucației.” Pentru a face asta el sugerează că Oracle va trebui să recîștige încrederea și suportul comunității MySql – cu alte cuvinte, „să înceteze să acționeze ca Oracle.”

Oracle ar putea „ucide” MySql „fie direct sau prin lipsa unei dezvoltări/suport în întregime”, o poate vinde pentru a evita problemele anti-trust, sau „poate accepta MySql și sursa deschisă și poate să-și folosească expertiza technica pentru a se asigura că MySql continuă să fie cea mai populară bază de date cu sursă deschisă avansată”, a scris Widenius într-un mesaj din jurnal.

„Cea mai mare amenințare pentru viitorul MySql nu este Oracle ca entitate, ci faptul că talentele în domeniul MySql de la Sun se vor răspîndi pe aripile vîntului și vor ajunge la o mulțime de companii diferite ceea ce va da înapoi dezvoltarea și suportul MySql cu ani buni”, a scris el. Widenius este „pregătit să angajeze sau să găsească un cămin bun pentru tot personalul ce reprezintă nucleul MySql” la compania sa, Monty Program, sau „aproape de ea.”

 

Locații utile:

http://www.linux-mag.com/id/7342

http://monty-says.blogspot.com/2009/04/to-be-free-or-not-to-be-free.html

 

Asociaţia română pentru Cosmonautică şi Aeronautică a anunţat că va lansa, în luna octombrie, prima rachetă românească în spaţiu. Racheta Helen are 1.800 de kilograme, deci cîntăreşte cam de 100 de ori mai puţin ca cele folosite de NASA, şi va fi lansată în prima zi a lunii octombrie. Data nu este bătută în cuie pentru că lansarea depinde de condiţiile meteo - cerul trebuie să fie senin, iar vîntul să nu bată cu mai mult de 7 kilometri pe secundă. Două nave ale Marinei Militare vor transporta racheta în largul Mării Negre. Va dura trei ore pînă va fi înălţată la altitudinea de 14.000 de metri de cel mai mare balon solar din lume (înalt cît opt blocuri de 10 etaje puse unul peste altul). Acolo se va pune în funcţiune motorul care este alimentat cu apă oxigenată, iar racheta îşi va lua zborul spre spaţiu. Ajunsă pe orbită, Helen va fi redirecţionată spre Pămînt, urmînd să ajungă din nou în Marea Neagră.

Dumitru Popescu a visat de mic să zboare. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie, dar şi pe cele ale Facultăţii de Inginerie Aerospaţială. În 1999 a pus bazele ARCA, organizaţie care a adunat în cîţiva ani peste 60 de membri: ingineri de aviaţie, ingineri electronişti, chimişti, profesori, economişti, studenţi şi chiar pensionari. În 2002, Popescu a aflat de concursul Ansari X Prize, o competiţie destinată sectorului privat, ce avea ca ţintă zborul unei rachete care să atingă altitudinea de 100 km, adică limita unde începe spaţiul cosmic. ARCA a construit în sediul din Rîmnicu Vîlcea primele subansamble de rachetă, cu bani obţinuţi din donaţii şi sponsorizări, reuşind, în 2004, să fie a doua echipă din competiţie care să lanseze o rachetă cu combustibil lichid. "A fost o luptă continuă de cercetare, dar mai ales de strîngere de fonduri. Din păcate, în Europa oamenii sînt mai puţin visători ca în Statele Unite", spune Dumitru Popescu. Din 2007, miza s-a mărit. Competiţia Lunar X Prize, realizată în colaborare cu Google, a pus la bătaie un premiu de 30 de milioane de dolari pentru prima echipă care va trimite o rachetă pe Lună. ARCA s-a înscris în concurs, situîndu-se printre favoriţi datorită inovaţiei din 2006 - cel mai mare balon solar din lume, cu ajutorul căruia urmează să fie lansate rachetele.

Apa oxigenată, combustibilul rachetei Helen

Racheta, care va încerca să ajungă în spaţiu, este proiectată şi construită în românia. "Materialele sînt 100% româneşti, doar partea de electronică este importată. Dar 95% din rachetă e material românesc. Totul realizat în românia", spune Dumitru Popescu. Forma rachetei este una specială, cea a unui pion de şah, distingîndu-se de alte nave asemănătoare ce depind de forma aerodinamică. "Dacă am lansa această rachetă de la sol, nu s-ar înălţa mai mult de 12.000 de metri. Dar la 14.000 de metri, de unde va porni racheta, cu ajutorul balonului, atmosfera este cu 95% mai rarefiată ca la sol, iar frecarea cu aerul este mult mai mică", explică Popescu. Altă inovaţie constă în combustibilul folosit. "Combustibilul este apa oxigenată. Nu este însă apa oxigenată pe care o luăm de la farmacie, este mult mai concentrată, cam 70%. Din ea rezultă vapori de apă încinşi şi oxigen care propulsează racheta. E un combustibil complet ecologic", spune Popescu. Zborul programat în octombrie este repetiţia generală pentru lansarea unei viitoare rachete spre lună.

"Pentru a cîştiga Lunar X Prize, va trebui să lansăm racheta spre Lună pînă în 2012. Va fi o singură rachetă şi un singur zbor. Lucrul la racheta pentru Lună a început deja", a spus Dumitru Popescu, adăugînd că orice sponsorizare este bine-venită. De altfel, oricine poate dona o sumă de bani pentru a ajuta la viitorul proiect, recompensa fiind trecerea numelui donatorului pe o plăcuţă care va rămîne într-o capsulă pe suprafaţa selenară, odată ce racheta va ajunge acolo.


Cosmonautul Prunariu: "Un proiect original şi fezabil"

Dumitru Prunariu, primul şi singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, a declarat că lansarea primei rachete româneşti în spaţiu este "un proiect fezabil şi original ca tehnologie". "Cei de la ARCA sînt ambiţioşi şi noi îi apreciem foarte mult. Le doresc succes. Faptul că îşi susţin proiectele din fonduri private este cu atît mai important, pentru că iniţiativele private vor propulsa în românia domeniul cercetării spaţiale", a declarat Prunariu. Cosmonautul român a spus că apreciază mai ales folosirea balonului pentru ridicarea rachetei. "Este un proiect original, mai ales prin folosirea balonului solar, ca mijloc de ridicare a rachetei, procedeu care nu necesită platformă de lansare şi duce la economisirea de energie", a precizat Prunariu.

 

PoveÈ™tile despre ajutoare È™i companioni artificiali sau încercări de a-i crea au o istorie lungă, dar maÈ™inării în întregime autonome au apărut doar în secolul 20. Cuvîntul „robot” îÈ™i are originea din cuvîntul ceh pentru muncă forÈâ€Âºată sau serv. A fost adăugat de dramaturgul Karel Capek (în piesa sa R.U.R. - Rossum\'s Universal Robots – RoboÈâ€Âºii Universali ai lui Rossum care a fost lansată în Praga în ianuarie 1921) unde inveÈâ€Âºiile robotice ficÈâ€Âºionale erau asemănătoare monstrului doctorului Frankestein – creaturi realizate prin metode chimice È™i biologice mai degrabă decît mecanice.

De fapt, într-un eseu scris în 1935, Capek susÈâ€Âºinea cu tărie că ideea era, totuÈ™i, posibilă È™i, scriind la a treia persoană, a spus:

Este teribil, pe bune, faptul că el repinge toate responsabilităÈâ€Âºile pentru ideea că maÈ™inăriile din metal ar putea înlocui vreodată fiinÈâ€Âºele umane, È™i că prin intermediul unor cablaje ar putea trezi ceva asemănător vieÈâ€Âºii, dragostei sau răzvrătirii. El ar putea considera că acest proiect întunecat ar putea să fie o supraapreciere a maÈ™inilor sau o ofensă gravă adusă vieÈâ€Âºii.

[Autorul roboÈâ€Âºilor se apără - Karl Capek, Lidove noviny, 9 iunie, 1935, tranducere: Bean Comrada]

În R.U.R. Capek descrie un paradis unde maÈ™inile aduc foarte multe beneficii la început pentru ca în final să aducă o cantitate egală de dezavantaje în forma È™omajului È™i a neliniÈ™tilor sociale.

Povestea a avut un succes enorm È™i a fost pusă repede în scenă de-a lungul Europei È™i a S.U.A. Tematica R.U.R. a fost, în parte, despre dezumanizaea omului într-o civilizaÈâ€Âºie tehnologică.

Există o oarecare dovadă că cuvîntul robot a fost, de fapt, inventat de Josef, fratele lui Karl, un scriitor în felul său. Într-o scrisoare scurtă Capek menÈâ€Âºionează că l-a întrebat pe Josef cum ar trebui să-i numească pe muncitorii artificiali din noua sa piesă. Karel a sugerat „labori”, despre care credea că era prea sofisticat, iar fratele lui a murmurat „atunci spune-le roboÈâ€Âºi” È™i s-a întors la treaba lui, iar de la un răspuns scurt ne-am ales cu cuvîntul robot.

 

Dar actualii roboÈâ€Âºi mecanici ai culturii populare nu sînt prea diferiÈâ€Âºi de aceste creaturi biologice ficÈâ€Âºionale.

Robotica este È™tiinÈâ€Âºa È™i tehnologia roboÈâ€Âºilor È™i a formatului, producerea È™i folosirii lor. RoboÈâ€Âºica are legătură cu electronica, mecanica È™i programele de calculator.

De fapt un robot este format din:

- Un dispozitiv mecanic, de exemplu o platformă cu roÈâ€Âºi, braÈâ€Âºe, aripi, picioare sau alte dispozitive de orice fel capabile să interacÈâ€Âºioneze cu mediul înconjurător

- Senzori pe sau în jurul dispozitivului capabili să simtă mediul înconjurător È™i să furnizeze informaÈâ€Âºii utile dispozitivului

- Sisteme care procesează informaÈâ€Âºiile senzoriale în contextul situaÈâ€Âºiei curente în care se găseÈ™te dispozitivul È™i dă instrucÈâ€Âºiuni dispozitivului de a îndeplini acÈâ€Âºiuni ca răspuns la situaÈâ€Âºie

 

FuncÈâ€Âºiile principale sînt în următoarele cîmpuri:

SiguranÈâ€Âºa: robotica s-a dezvoltat atît pentru a manipula chimicale nucleare È™i radioactive pentru multe utilizări diferite inclusiv arme nucleare, centrale electrice, curăÈâ€Âºarea mediului înconjurător, cît È™i pentru a procesa anumite medicamente sau pentru a controla maÈ™inării grele È™i/sau periculoase.

Neplăcere: roboÈâ€Âºii realizează multe sarcini care sînt neplăcute dar necesare, ca de exemplu sudura sau munca unui om de servici.

RepetiÈâ€Âºie È™i precizie: liniile de producÈâ€Âºie de asamblare au fost una din principalele domenii de activitate ale industriei roboticii. RoboÈâ€Âºii sînt foarte folosiÈâ€Âºi în producÈâ€Âºie în diverse cîmpuri ale industriei È™i, mai încîntător, în explorarea spaÈâ€Âºială unde cerinÈâ€Âºele de întreÈâ€Âºinere minime sînt accentuate.

Platformele mecanice – baza componentelor fizice

Un robot este alcătuit din două părÈâ€Âºi principale: corpul robotului È™i un sistem oarecare de inteligenÈâ€Âºă artificială (IA). Multe părÈâ€Âºi de corp diferite pot fi numite robot. BraÈâ€Âºele articulate sînt folosite pentru a suda sau a picta; sisteme de montare È™i transpotare mută componente în fabrici; iar maÈ™inării robotice gigante mută pămîntul în adîncimea minelor. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale roboÈâ€Âºilor în general este comportamenul lor, ceea ce necesită o formă de inteligenÈâ€Âºă. Cel mai simplu comportament a unui robot este miÈ™carea. De obicei sînt folosit roÈâ€Âºile ca mecanism de bază pentru a face un robot să se miÈ™te dintr-un loc în altul. ÈËœi o oarecare forÈâ€Âºă, ca electricitatea, este necesară pentru a face roÈâ€Âºile să se miÈ™te la comandă.

AcÈâ€Âºionarea

Servomotoarele sînt „muÈ™chii” unui robot, părÈâ€Âºile care convertesc energia înmagazinată în miÈ™care. Cele mai populare servomotoare sînt de departe motoarele electrice, dar mai există multe altele propulsate de electricitate, substanÈâ€Âºe chimice È™i aer comprimat.

 Motoarele

O mare varietate a motoarelor electrice furnizează putere roboÈâ€Âºilor permiÈâ€Âºîndu-le să miÈ™te materiale, componente, unelte sau dispozitive specializate prin miÈ™cări programate diferite. Rata de eficienÈâ€Âºă a unui motor descrie cîtă electricitate consumată este convertită în energie mecanică. În continuare sînt descrise cîteva dispozitive mecanice care sînt folosite în mod curent în tehnologia robotică modernă.

 Mecanismele de deplasare

RoÈâ€Âºi dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºuri: RoÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºurile sînt platformele mecanice care furnizează o metodă puternică È™i precisă de a transmite miÈ™carea rotativă dintr-un loc în altul, posibil modificarea ei pe drum. Viteza schimbată între două roÈâ€Âºi dinÈâ€Âºate depinde de numărul de dinÈâ€Âºi ai fiecărei roÈâ€Âºi. Cînd o roată dinÈâ€Âºată aflată sub putere trece printr-o rotaÈâ€Âºie completă trage de lanÈâ€Âº cu o putere ce depinde de numărul de dinÈâ€Âºi ai roÈâ€Âºii.

ScripeÈâ€Âºi È™i curele: ScripeÈâ€Âºi È™i curele, două alte tipuri de platforme mecanice folosite de roboÈâ€Âºi, funcÈâ€Âºionează la fel ca È™i roÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºurile. ScripeÈâ€Âºii sînt roÈâ€Âºi cu un È™anÈâ€Âº de-a lungul marginii iar curelele sînt cauciucul care face o buclă în jurul scripetelui pentru a se potrivi în È™anÈâ€Âº.

Cutii de viteze: o cutie de viteze operează pe aceleaÈ™i principii ca È™i roÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºurile, fără lanÈâ€Âº. Cutiile de viteze necesită toleranÈâ€Âºe mai apropiate, de vreme ce în locul folosirii unui lanÈâ€Âº larg detaÈ™at pentru a transfera forÈâ€Âºa È™i a ajusta elementele nealiniate, roÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate intră în contact direct între ele. Exemple de cutii de viteze pot fi găsite la transmisia într-o maÈ™ină, mecanismul de temporizare din ceasul bunicului È™i furnizorul de hîrtie la imprimanta ta.

Surse de alimentare

Sursele de alimentare sînt în general furnizate de două tipuri de baterii. Bateriile principale sînt folosite o dată È™i apoi aruncate, bateriile secundare operează (de cele mai multe ori) cu ajutorul unei recÈâ€Âºii chimice reversibile È™i pot fi reîncărcate de cîteva ori. Bateriile principale au o mai mare densitate È™i o rată de descărcare mai mică. Bateriile secundare (reîncărcabile) au mai puÈâ€Âºină energie decît bateriile principale, dar pot fi reîncărcate pînă la o mie de ori depinzînd de chimia lor È™i de mediul lor înconjurător. În mod normal prima folosire a unei baterii reîncărcabile oferă 4 ore de operare continuă la o aplicaÈâ€Âºie sau robot.

Controlul electronic

Există două platforme hardware majore într-un robot. Platforma mecanică de voltaje neregulate, putere È™i vîrfuri de cîmp electromagnetic È™i platforma electronică de putere curată È™i semnale de 5 volÈâ€Âºi. Aceste două platforme trebuie să fie conectate pentru ca logica digitală să controleze sistemele mecanice. Componenta clasică pentru asta este un releu pod. Un semnal de control generează un cîmp magnetic în bobina releului care închide fizic un întrerupător. MOSFET-urile, de exemplu, sînt întrerupătoare foarte eficiente din silicon disponibile în multe dimensiuni ca tranzistorul care poate opera ca un releu în stare solidă pentru a controla sistemele mecanice.

Pe de altă parte, roboÈâ€Âºii de dimensiuni mai mari pot necesita un motor PMDC în care valoare rezistenÈâ€Âºei „on” a MOSFET-urilor Rds(on) rezultă creÈ™teri mari a căldurii disipate pe procesor, aceasta reducînd significant temperatura la cald a procesorului. Temperatura de joncÈâ€Âºiune în interiorul MOSFET-ului È™i coeficienÈâ€Âºii de conducÈâ€Âºie ai pachetului MOSFET È™i temperatura de scufundare sînt alte caracteristici importante ale motoarelor PMDC.

Programele de control a robotului cu sursă deschisă

OROCOS (Open RObot COntrol Software – Programele deschise de control a roboÈâ€Âºilor) este un efort de a porni un proiect pentru realizarea unui program cu sursă deschisă de control a roboÈâ€Âºilor. DiscuÈâ€Âºii largi sînt susÈâ€Âºinute despre ce fel de experienÈâ€Âºă, cod È™i unelte pot fi refolosite din alte proiecte, ce standarde deschise ar trebui integrate în proiect È™i ce structură organizaÈâ€Âºională este cea mai potrivită pentru proiect. ÈÅ¡inte ale proiectului sînt dezvoltarea de programe de control a roboÈâ€Âºilor aÈ™a cum urmează:

- Sub formă de sursă deschisă È™i/sau licenÈâ€Âºă(e) pentru programe gratuite

- Cît mai modular posibil

- De cea mai înaltă calitate (atît din perspectivele ingineriei technice cît È™i a programării)

- Independente de (dar compatibile cu) producătorii de roboÈâ€Âºi comerciali

- Pentru toate tipurile de dispozitive robotice și platforme de calculator

- Localizat petru toate limbajele de programare

- ConÈâ€Âºine componente software configurabile din cinematică, dinamică, planificare, senzorial, control, interfeÈâ€Âºe hardware, etc.

Proiectul Èâ€ÂºinteÈ™te în a deveni mai mult decît doar o copie a controlorilor roboÈâ€Âºilor comerciali existenÈâ€Âºi sau a pachetelor de simulare/programare a roboÈâ€Âºilor. Proiectul OROCOS vrea să dezvolte biblioteci ce pot fi partajate, componente ce pot rula singure (uneori sînt denumite agenÈâ€Âºi software) È™i un mediu de lucru în timp real configurabil din care se elimină È™i controlează toate sistemele robotice distribuite. Aceste tipuri de proiecte sînt folositoare în cîteva feluri:

- Pentru reutilizarea codului

- Pentru folosirea ca și sub-sistem independent

- Pentru copierea structurii lor organizaÈâ€Âºionale

- Pentru învăÈâ€Âºarea din experienÈâ€Âºa gestionării unui proiect cu sursă deschisă

- Pentru construirea și dezvoltarea unui program (software) extensibil și reutilizabil

 

O scurtă istorie:

Primul secol al erei creștine și mai devreme

SemnificaÈâ€Âºie: Descrierile a mai mult de 100 de maÈ™inării È™i automate, inclusiv a unui motor de foc, organ de vînt, o maÈ™inărie operabilă cu monezi È™i a unui motor pe bază de abur, apar în Pneumatica È™i Automata de Heron din Alexandria

Inventator: Ctesibius, Philo din BizanÈâ€Âº, Heron din Alexandria È™i alÈâ€Âºii

1206

SemnificaÈâ€Âºie: Automat Umanoid programabil

Numele: Barcă cu patru muzicieni Inventator: Al-Jazari

circa 1495

SemnificaÈâ€Âºie: Planuri pentru un robot umanoid

Numele: Cavaler mecanic Inventator: Leonardo da Vinci

1738

SemnificaÈâ€Âºie: RaÈâ€Âºă mecanică care era capabilă să mănînce, să bată din aripi È™i să excreteze

Numele: RaÈâ€Âºă capabilă de digestie Inventator: Jacques de Vaucanson

anii 1800

SemnificaÈâ€Âºie: Jucăriile mecanice japoneze care serveau ceai, trăgeau cu arcul È™i pictau

Numele: Jucării Karakuri Inventator: Tanaka Hisashige

1921

SemnificaÈâ€Âºie: Primele automate ficÈâ€Âºionale numite „roboÈâ€Âºi” apar în piesa R.U.R.

Numele: RoboÈâ€Âºii universali din Rossum Inventator: Karel Capek

anii 1930

SemnificaÈâ€Âºie: Robotul umanoid etalat la Bîlciul Mondial din 1939 È™i 1940

Numele: Elektro Inventator: Westinghouse Electric Corporation

1948

SemnificaÈâ€Âºie: RoboÈâ€Âºi simpli etalînd comportament biologic

Numele: Elsie și Elmer Inventator: William Grey Walter

1956

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot comercial al companiei Unimation fondată de George Devol È™i Joseph Engelberg bazat pe patentele lui Devol

Numele: Unimate Inventator: George Devol

1961

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot industrial instalat

Numele: Unimate Inventator: George Devol

1963

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot paleÈâ€Âºi

Numele: Palletizer Inventator: Fuji Yusoki Kogyo

1973

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot industrial cu È™ase axe conduse electromagnetic

Numele: Famulus Inventator: Kuka Robot Group

1975

SemnificaÈâ€Âºie: BraÈâ€Âº cu manipulare universală programabil, un produs Unimation

Numele: Puma Inventator: Victor Scheinman

 

RoboÈâ€Âºi industriali

Chiar dacă nu au o formă umanoidă, maÈ™inării cu comportament flexibil È™i cîteva atribute fizice umane au fost dezvoltate în industrie. Primul robot staÈâ€Âºionar industrial a fost programabilul Unimate È™i braÈâ€Âºul hidraulic capabil de a ridica greutăÈâ€Âºi controlat electronic care putea repeta secvenÈâ€Âºe arbitrare de miÈ™cări. A fost inventat în 1954 de către inginerul american George Devol È™i a fost dezvoltat de către Unimation Inc., o companie fondată în 1956 de către inginerul american Joseph Engelberger. În 1959 un prototip al lui Unimate a fost introdus într-o fabrică de turnare prin injecÈâ€Âºie a corporaÈâ€Âºiei General Motors (GM) în Trenton, New Jersey. În 1961 Condec Corp. (după ce a cumpărat Unimation în anul anterior) a furnizat prima linie de producÈâ€Âºie robotizată unei fabrici GM; avea sarcini neplăcute (pentru oameni) de a prelua È™i de a depozita bucăÈâ€Âºi de metal încins de la o maÈ™inărie cu turnare prin injecÈâ€Âºie. BraÈâ€Âºele Unimate continuă să fie dezvoltate È™i vîndute sub licenÈâ€Âºă în toată lumea, industria automobilistică rămînînd cel mai mare client.

Pornind de la acea idee, roboÈâ€Âºii s-au dezvoltat în forme È™i formate variate pentru a îndeplini sarcini diferite. InteracÈâ€Âºiunea cu mediul înconjurător s-a îmbunătăÈâ€Âºit considerabil.

 

SimÈâ€Âºirea - Atingere

RoboÈâ€Âºii È™i protezele pentru mîini curente primesc mult mai puÈâ€Âºine informaÈâ€Âºii tactile decît mîna umană. Cercetările recente au dezvoltat o reÈâ€Âºea de senzori tactili care imită proprietăÈâ€Âºile mecanice È™i receptorii de atingere ai degetelor umane. ReÈâ€Âºeaua de senzori este construită ca un nucleu rigid înconjurat de un fluid condictor în interiorul unei pieli elastomerice. Electrozii sînt montaÈâ€Âºi pe suprafaÈâ€Âºa nucleului rigid È™i sînt conectaÈâ€Âºi la un dispozitiv de măsurare a impedanÈâ€Âºei din interiorul nucleului. Cînd pielea artificială atinge un obiect calea fluidă din jurul electrodului este deformată, producerea impedanÈâ€Âºei schimbă harta forÈâ€Âºelor receptată de la obiect. Cercetătorii se aÈ™teaptă ca o funcÈâ€Âºie importantă ca degetele artificiale să ajusteze strînsoarea robotică pentru a Èâ€Âºine obiectele.

 

InteracÈâ€Âºiunea cu mediul È™i navigarea

RoboÈâ€Âºii necesită de asemenea hardware de navigare pentru a putea anticipa mediul lor înconjurător. În mod special evenimentele neprevăzute (de exemplu oameni È™i alte obstacole care nu sînt staÈâ€Âºionare) care pot cauza probleme sau coliziuni. Unii roboÈâ€Âºi avansaÈâ€Âºi ca È™i ASIMO, EverR-1, robotul Meinu au hardware È™i software pentru navigarea roboÈâ€Âºilor bună în mod special. De asemenea, maÈ™inile cu control propriu, maÈ™ina fără È™ofer a lui Ernst Dickmanns È™i noile intrări din DARPA Grand Challenge sînt capabile să simtă bine mediul lor înconjurător È™i să facă decizii de navigare bazate pe aceste informaÈâ€Âºii. Cei mai mulÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi includ în mod obiÈ™nuit un dispozitiv de navigare GPS cu puncte de traseu, împreună cu radar, uneori combinate cu alte date senzoriale precum LIDAR, camere video È™i sisteme de ghidare inerÈâ€Âºială pentru o navigare mai bună între punctele de pe traseu.

 

Manipularea

RoboÈâ€Âºii care trebuie să muncească în lumea reală necesită anumite căi de manipulare a obiectelor; ridicare, modificare, distrugere sau orice altceva ce are un efect. De aceea \'mînile\' unui robot sînt de cele mai multe ori denumite executantul terminal, în vreme ce braÈâ€Âºele sînt denumite manipulatoare. Cele mai multe braÈâ€Âºe robotice au executanÈâ€Âºi ce pot fi înlocuiÈâ€Âºi, fiecare permiÈâ€Âºîndu-i să realizeze anumită grupă de sarcini. Unele au manipulatoare fixe care nu pot fi înlocuite în vreme ce unii au maniplatoare cu un scop foarte general, de exemplu o mînă umanoidă.

 

RoboÈâ€Âºii ce se rostogolesc

Pentru uÈ™urinÈâ€Âºă, cei mai mulÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi mobili au patru roÈâ€Âºi. TotuÈ™i, unii cercetători au încercat să creeze roboÈâ€Âºi cu roÈâ€Âºi mai complecÈ™i cu una sau două roÈâ€Âºi. Filmele sf au propus roboÈâ€Âºi motocicletă, ca È™i cei care apar în ultimul film Terminator („Terminator Salvation”).

 

RoboÈâ€Âºi care umblă

Mersul este o problema dificilă È™i dinamică de rezolvat. CîÈâ€Âºiva roboÈâ€Âºi au fost construiÈâ€Âºi È™i merg bine pe două picioare, totuÈ™i nici unul nu a fost încă realizat astfel încît să fie atît de robust ca un om. MulÈâ€Âºi alÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi au fost construiÈâ€Âºi astfel încît să meargă pe mai mult de două picioare pentru că aceÈ™ti roboÈâ€Âºi sînt mult mai uÈ™or de construit. Hibrizii au fost de asemenea propuÈ™i în filme precum „I robot”, care umblă pe două picioare È™i apoi schimbă la patru (mîini È™i picioare) cînd Èâ€ÂºîÈ™nesc într-un sprint. De obicei roboÈâ€Âºii pe două picioare pot umbla bine pe podele plate È™i pot ocazional să meargă pe scări. Nici unul nu poate umbla pe teren stîncos, denivelat.

 

Zborul

Un unui avion de linie modern este, în principiu, un robot zburător cu doi oameni pentru gestionarea lui. Auto-pilotul poate control avionul în fiecare etapă a călătoriei inclusiv decolarea, zborul normal È™i chiar aterizarea. AlÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi zburători sînt nelocuiÈâ€Âºi È™i sînt cunoscuÈâ€Âºi ca È™i vehicule aeriene fără oameni (unmanned aerial vehicles – UAVs). Ei pot fi mai mici È™i mai uÈ™ori fără un pilot uman la bord È™i zboară în teritorii periculoase pentru misiuni militare de supraveghere. Unii pot chiar să lanseze armament asupra Èâ€Âºintelor la comandă. UAV-urile sînt de asemenea dezvoltate pentru a lansa asupra Èâ€Âºintelor automat, fără a avea nevoie de o comandă de la un om. TotuÈ™i, este improbabil ca aceÈ™ti roboÈâ€Âºi să ajungă să fie folosiÈâ€Âºi în viitorul apropiat din cauza problemelor de ordin moral implicate. AlÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi zburători conÈâ€Âºin rachete de croazieră, Entomopter È™i robotul elicopter Epson micro. RoboÈâ€Âºi ca È™i Air Penguin, Air Ray È™i Air Jelly au corpuri mai uÈ™oare decît aerul propulsate de vîsle È™i ghidate prin sonar.

 

ÈËœerpuire

CîÈâ€Âºiva roboÈâ€Âºi È™erpi au fost dezvoltaÈâ€Âºi cu succes. Imitînd felul în care se miÈ™că È™erpii adevăraÈâ€Âºi, aceÈ™ti roboÈâ€Âºi pot naviga în spaÈâ€Âºii foarte restrînse semnificînd că într-o zi ar putea fi folosiÈâ€Âºi pentru a căuta oameni captivi în clădiri prăbuÈ™ite. Robotul È™arpe japonez ACM-R5 poate naviga atît pe pămînt, cît È™i în apă.

 

Patinajul

Un mic număr de roboÈâ€Âºi patinatori au fost dezvoltaÈâ€Âºi, unul dintre ei fiind un dispozitiv patinator È™i umblător multi-mod, Titan VIII. Are patru picioare cu roÈâ€Âºi fără tracÈâ€Âºiune È™i poate păÈ™i È™i rostogoli. Alt robot, Plen, poate folosi o placa de patinaj în miniatură È™i role È™i poate patina peste un desktop.

 

Urcușul

Au fost folosite cîteva abordări diferite pentru a dezvolta roboÈâ€Âºi care au abilitatea de a urca suprafeÈâ€Âºe verticale. O abordare imită miÈ™cările unui alpinist uman pe un perete cu proeminenÈâ€Âºe; ajustarea centrului masei È™i miÈ™carea fiecărui membru pe rînd pentru a cîÈ™tiga forÈâ€Âºă a pîrghiei. Un exemplu al acestei abordări este Capuchin, construit de universitatea Stanford, California. Altă abordare foloseÈ™te metoda perniÈâ€Âºei specializate de pe degetele de la picioare ai È™opîrlei geko caÈâ€Âºărătoare pe pereÈâ€Âºi care poate alerga pe suprafeÈâ€Âºe netede ca sticla verticală. Exemple ale acestei abordări includ Wallbot È™i Stickybot. O a treia abordare este de a imita miÈ™carea unui È™arpe căÈâ€Âºărîndu-se pe un stîlp.

 

Înnotul

Este calculat faptul că atunci cînd înnoată unii peÈ™ti pot atinge o eficienÈâ€Âºă a propulsiei mai mare de 90%. Mai mult, ei pot accelera È™i manevra mult mai bine decît orice navă sau submarin create de om È™i produc mai puÈâ€Âºin zgomot È™i disturbare a apei. De aceea, mulÈâ€Âºi cercetători care au studiat roboÈâ€Âºii subacvatici ar dori să copieze acest tip de locomoÈâ€Âºie. Exemple notabile sînt peÈ™tele robotic al Essex University Computer Science È™i robotul Tuna construit de institutul de robotică aplicată pentru a analiza È™i modela matematic miÈ™carea thunniformă. Aqua Penguin, realizat È™i construit de Festo din Germania, copiază forma fusiformă È™i propulsia „înotătoarelor” frontale ale pinguinilor. Festo a construit de asemenea Aqua Ray È™i Aqua Jelly care emulează locomoÈâ€Âºia peÈ™telui manta ray È™i a moluÈ™tei.

 

InteracÈâ€Âºiunea umană

Dacă roboÈâ€Âºii vor urma să lucreze efectiv în cămine È™i alte medii ce nu aparÈâ€Âºin industriei, modul în care ei sînt programaÈâ€Âºi să îÈ™i îndeplinească sarcinile È™i în mod special cum vor fi făcuÈâ€Âºi să se oprească la comandă vor fi de importanÈâ€Âºă critică. Oamenii care vor interacÈâ€Âºiona cu ei ar putea avea pregătire minimă în robotică sau chiar deloc, aÈ™a că orice interfaÈâ€Âºă va trebui să fie intuitivă. Autorii de È™tiinÈâ€Âºă È™i ficÈâ€Âºiune presupun de obicei că roboÈâ€Âºii vor fi în cele din urmă capabili să comunice cu oamenii prin vorbire, gesturi È™i expresii faciale în loc de a comunica printr-o interfaÈâ€Âºă gen linie de comandă. Chiar dacă vorbirea ar fi cea mai naturală formă de a comunica pentru oameni, este destul de nenaturală pentru un robot. Ar putea să treaca ceva timp pînă cînd roboÈâ€Âºii vor interacÈâ€Âºiona atît de natura ca ficÈâ€Âºionalii C-3PO sau Terminatorii.