Nu, nu are nimic de-a face cu ultimul film din seria Terminator. Cel puÈâ€Âºin nu direct È™i nu încă: nu există nici un robot È™i nici o inteligenÈâ€Âºă artificială implicată aici. Implică genetică, da, dar genetica plantelor.

Tehnologia Terminator proiectează genetic plantele pentru a produce seminÈâ€Âºe sterile la recoltare. A fost dezvoltată de către industria multinaÈâ€Âºională a producătorilor de seminÈâ€Âºe/agro-chimiei È™i guvernul SUA pentru a preveni replantarea seminÈâ€Âºelor culese de către fermieri È™i a-i forÈâ€Âºa în schimb să cumpere seminÈâ€Âºe în fiecare sezon. Terminator este uneori numită Tehnologia de RestricÈâ€Âºie Genetică a Folosirii (Genetic Use Restriction Technology – GURTs) – termenul larg răspîndit care se referă la folosirea unui provocator chimic extern pentru a controla exprimarea caracteristicile genetice ale plantelor.

Apomixis este o formă de reproducÈâ€Âºie asexuată ce apare natural în care embrionii plantei cresc din celulele ou fără a fi fertilizate de polen. Inginerii geneticieni au transferat genele ce conferă apomixis de la o specie de iarbă sălbatică la porumb. Prin folosirea creÈ™terilor apomixis s-ar putea reduce dramatic costurile de producere a seminÈâ€Âºelor hibride.

CombinaÈâ€Âºia de iniÈâ€Âºiatori de comutare cu apomixis dă posibilitatea să fie create seminÈâ€Âºe care vor produce plante viabile ce vor creÈ™te È™i vor produce seminÈâ€Âºe viabile doar atunci cînd vor fi tratate cu chimicale. Decît să plătească costul anual al producerii de seminÈâ€Âºe hibride, companiile care deÈâ€Âºin patentul pentru aceste tehnologii ar produce seminÈâ€Âºele doar o dată È™i urmînd ca apoi să-È™i deducă costurile de la fermieri prin chimicalele oferite pentru a comuta caracteristicile, inclusiv caracteristica apomictică, în fiecare sezon.

Cum funcÈâ€Âºionează tehnologia terminator?

Tehnologia patentată ar putea fi aplicată într-un număr de feluri, dar în general implică trei paÈ™i:

1. Cercetătorii adaugă genele terminator unei recolte.

2. Compania producătoare de seminÈâ€Âºe iniÈâ€Âºiază procesul terminator înainte de a vinde seminÈâ€Âºele prin adăugarea unui iniÈâ€Âºiator.

3. Fermierii plantează seminÈâ€Âºe, cresc plantele È™i culeg seminÈâ€Âºe mature, dar sterile.

Succesul tehnologiei depinde de o secvenÈâ€Âºă controlată cu inteligenÈâ€Âºă de interacÈâ€Âºiuni între genele implicate. Ultima genă proiectată devine activă într-o perioadă foarte tîrzie în dezvoltarea seminÈâ€Âºei cînd un comutator special sub controlul inductorului activeză gena cauzînd producerea unei toxine. Toxina ucide embrionul care este parte a fiecărei seminÈâ€Âºe mature.

O schiÈâ€Âºă a tehnologiei terminator

Tehnologia terminator constă din trei gene cu comutatoarele activ/inactiv. Înainte de a fi vîndute fermierilor, o companie producătoare de seminÈâ€Âºe tratează seminÈâ€Âºele cu un inductor chimic – probabil tetraciclină – pentru a iniÈâ€Âºia interacÈâ€Âºiunile genei terminator. Chiar dacă patentul acoperă un număr de căi prin care genele ar putea interacÈâ€Âºiona, mai jos este o descriere a unei căi prin care tehnologia poate funcÈâ€Âºiona.

Gena I: Opresorul

Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: O genă opresoare produce o proteină opresoare.

Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: AcelaÈ™i proteină opresoare este produsă.

Gena II: Recombinarea

O genă recombinată este controlată de un promotor. Între promotor È™i gena recombinată cercetătorii plasează un fragment ADN care este o punte de legătură pentru represorul din Gena 1.

Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: În absenÈâ€Âºa inductorului represorul se leagă la puntea de legătură iar planta nu poate produce proteina de recombinare, o enzimă care elimină bucăÈâ€Âºi de ADN.

Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: Inductorul interacÈâ€Âºionează cu represorul ataÈ™at punÈâ€Âºii de legătură – ceea ce îi permite Genei II să producă recombinarea.

Gena III: Toxina

O genă pentru o toxină letală embrionilor (gena toxină) este controlată de un promotor tîrziu (PT), acesta este activ doar în ultima etapă a dezvoltării seminÈâ€Âºei cînd embrionul se dezvoltă. Cercetătorii au plasat între ultimul promotor È™i gena toxină o bucată de ADN numită inhibitor care interacÈâ€Âºionează cu abilitatea promotorului de a activa gena.

Genele Terminator în absenÈâ€Âºa inductorului: Fără inductor nu există recombinare pentru a elimina inhibitorul.

Cu inhibitorul la locul lui, nici o toxină nu este produsă.

Astfel, prin reÈâ€Âºinerea inductorului, companiile producătoare de seminÈâ€Âºe pot produce generaÈâ€Âºii de seminÈâ€Âºe viabile.

Genele Terminator în prezenÈâ€Âºa inductorului: Recombinarea din Gena II elimină inhibitorul È™i permite promotorului tîrziu să activeze producerea genei toxină la finalul sezonului.

LP – Inhibitor – Gena toxină

|            |                |

|          Inhibitor (eliminat prin recombinare)

|

LP – Gena toxină

|

Toxina este produsă È™i ucide embrionul înainte ca seminÈâ€Âºele mature să fie culese

 

Va opri Terminator contaminarea genetică?

Industria multinaÈâ€Âºională a seminÈâ€Âºelor poartă o campanie de relaÈâ€Âºii publice pentru a promova tehnologia Terminator ca mijloc de a opri contaminarea genetică nedorită de la plantele manipulate genetic (MG) (în special pentru uzul potenÈâ€Âºial in MG a copacilor È™i plantelor modificate pentru a produce droguri È™i chimicale industriale).

Gene scăpate de la plantele MG cauzează contaminări È™i reprezintă ameninÈâ€Âºări pentru biodiversitatea agriculturală È™i mijloacelor de trai a fermierilor. De exemplu, fermierii canola organic Saskatchewan îi dau în judecată pe Monsanto È™i Bayer pentru contaminare MG (www.saskorganic.com/oapf).

Industria dovedeÈ™te că sterilitatea creată genetic ar oferi o trăsătură de siguranÈâ€Âºă integrată pentru plantele MG pentru că genele de la o recoltă Terminator ar putea poleniza încruciÈ™at cu plantele din imediata apropiere, seminÈâ€Âºele obÈâ€Âºinute din polenizarea nedorită ar fi sterile – nu vor germina. Dar tehnologia Terminator este un sistem complex implicînd multe gene introduse care funcÈâ€Âºionează împreună într-o secvenÈâ€Âºă. Cercetătorii avertizează că Terminator nu va fi eficient 100%. Probabilitatea eÈ™uării acestui sistem înseamnă că nu ar fi o unealtă de încredere pentru „bio-reÈâ€Âºinere”. Dacă Terminator este folosit pentru „bio-reÈâ€Âºinere” È™i eÈ™uează atunci ar introduce riscuri noi È™i periculoase în securitatea biologică.

Ce impact vor avea seminÈâ€Âºele Terminator asupra fermierilor?

Terminator este o violare majoră a drepturilor fermierilor de a avea È™i de a reutiliza propriile seminÈâ€Âºe. Datorită miÈ™cărilor polenului în prima generaÈâ€Âºie genele Terminator ar putea contamina recoltele fermierilor – fermierii ar putea atunci salva È™i reutiliza fără să È™tie seminÈâ€Âºe care sînt contaminate È™i care nu vor germina. Aceasta s-ar putea întîmpla de asemenea dacă grîul important conÈâ€Âºine genele Terminator. Fermierii care depind de ajutorul umanitar pentru mîncare riscă pierderi devastatoare ale culturilor dacă folosesc fără să È™tie grîu primit pentru mîncare care conÈâ€Âºine genele Terminator ca seminÈâ€Âºe pentru recoltă. Terminator ar asigura o strangulare corporativă asupra seminÈâ€Âºelor È™i ar rezulta în preÈâ€Âºuri ale seminÈâ€Âºelor mai mari în perioada în care fermierii trec prin cea mai mare criză a veniturilor din istoria agriculturii moderne. Dacă fermierii ar fi forÈâ€ÂºaÈâ€Âºi să cumpere seminÈâ€Âºe Terminator în fiecare an costurile i-ar schilodi.

Date oficiale

În 3 martie 1998 Departamentul de agricultură a SUA È™i producătorii de seminÈâ€Âºe de bumbac Delta and Pine Land Company au achiziÈâ€Âºionat patentul SUA cu numărul 5.723.765 pentru „Tehnologia Sistemul de ProtecÈâ€Âºie” (Technology Protection System – TPS). Sistemul pentru manipularea genetică a unui mecanism de sinucidere în seminÈâ€Âºele generaÈâ€Âºiei următoare a fost poreclit tehnologia „terminator”. În 11 mai Monsanto a anunÈâ€Âºat intenÈâ€Âºia de a cumpăra Delta and Pine Co. pentru 1.76 miliarde. Aceasta a fost privită de mulÈâ€Âºi ca o încercare de a pune mîna pe patentul terminator.

În 15 septembrie 1998 Astra Zeneca a primit patentul SUA cu numărul 5.808.034 pentru propria versiune a tehnologiei terminator. A fost marcat ca „verminator” de vreme ge genele au fost preluate de la È™obolanii maronii. Toate cele cinci companii care au dezvoltat seminÈâ€Âºe MG au solicitat pentru patente pentru propriile versiuni de terminator. În noiembrie 1998 Grupul Consultativ al Cercetării InternaÈâ€Âºionale al Agriculturii (CGIAR), reÈâ€Âºeaua mondială de centre de cercetare pentru înmulÈâ€Âºirea plantelor finanÈâ€Âºată public, a anunÈâ€Âºat că nici unul dintre centrele sale nu va dezvolta „orice tehnologie cu scopul de a preveni germinaÈâ€Âºia.”

În aprilie 1999 Monsanto a anunÈâ€Âºat amînarea comercializării terminatorului aÈ™teptînd recenzii independente. Astra-Zeneca i-a urmat în luna mai anunÈâ€Âºînd că nu vor dezvolta „tehnologii care aibă ca rezultat sterilitatea celei de-a doua generaÈâ€Âºii de seminÈâ€Âºe”. Pentru moment valul a părut să se întoarcă împotriva terminatorului. Dacă acestor companii li s-ar permite să continue comercializarea acestei tehnologii profitul potenÈâ€Âºial al caracteristicii terminator ar fi inclus în curînd în toate recoltele MG.

Delta & Pine Land (DPL), cea mai mare companie din lume ce comercializează seminÈâ€Âºe de bumbac deÈâ€Âºine în comun trei patente SUA pentru tehnologia Terminator împreună cu Departamentul pentru Agricultura SUA. În octombrie 2005 DPL a cîÈ™tigat noi patente Terminator atît în Europa cît È™i în Canda. De asemenea, compania multinaÈâ€Âºională pentru producerea seminÈâ€Âºelor È™i agro-chimicale Syngenta a cerut un patent canadian pentru cartofi Terminator produÈ™i de ea. Dar fermierii indigeni cultivatori de cartofi din Anzii peruvieni au obligat CBAN (Canadian Biotechnology Action Network – ReÈâ€Âºeaua de AcÈâ€Âºiune Biotehnologică Canadiană) să distrugă patentul.

Moratoriul Global Aprobat!: moratoriul internaÈâ€Âºional al ConveÈâ€Âºiei NaÈâ€Âºiunilor Unite despre Diversitatea Biologică a fost aprobat È™i întărit în martie 2006 datorită presiunilor canadienilor È™i oamenilor din toată lumea.

Canada încă promovează Terminator: în 2005 guvernul canadian a încercat să întoarcă moratoriul NaÈâ€Âºiunilor Unite. Un memoriu care a fost adus la cunoÈ™tinÈâ€Âºa publicului neoficial a dezvăluit că guvenul se pregătea să lanseze o moÈâ€Âºiune care să permită testarea È™i comercializarea. În martie 2006 presiunea publică a forÈâ€Âºat guvernul să fie de acord cu întărirea moratoriului, dar guvernul încă nu a luat o poziÈâ€Âºie împotriva Terminatorului.

Monsanto licitează pentru a cumpăra Terminator: în august 2006 Monsanto a anunÈâ€Âºat că doreÈ™te să cumpere Delta & Pine Land, compania americană de producere a seminÈâ€Âºelor ce dirija teste ale Terminatorului. În 1999 Monsanto a făcut o promisiune publică de a nu comercializa Terminator, dar „Monsanto nu exclude dezvoltarea potenÈâ€Âºială È™i folosirea vreuneia dintre aceste tehnologii în viitor.”

 

Usefull links:

http://www.cban.ca/Resources/Topics/Terminator-Technology

http://www.rafi.ca

http://www.rafi.org

În cadrul Atelierului de SF din tabăra Atlantykron 2009 (31.07 – 9.08.2009) se organizează un concurs de literatură F&SF cu texte aduse de-acasă.
Textele, printate în două exemplare, se vor preda în tabără domnului Aurel Cărăşel pînă duminică, 3 august, ora 20.
Concursul va fi dotat cu premii în cărţi oferite de editurile româneşti. Textele premiate vor fi publicate în revista Nautilus.
 

 

Dragi curteni, nobile domnite si destoinici cavaleri,  

Mare bal mare se anunta rupt din soare la Ceainaria Carturesti, unde invitati de seama de aduna sa ne spuna povesti si povestioare, sirag de margaritare peste cerul noptii clare.

V-asteptam pe fiecare joi, pe 30 al lui Cuptor, la orele 19, cu desaga de povesti, in care se vor intrece povestasi nemaivazuti, intorsi din calatorii prin ale visului campii, unde au luptat cu umbre, s-au infruntat cu dragoni, vrajitori si unicorni, ca sa va poata povesti, cand la bal ei vor sosi.

In calatoria lor, toti au poposit in zbor la Fundatia Calea Victoriei, unde au ucenicit la un curs deja vestit: “Povestile ca metafore ale dezvoltarii de sine”. Iar acum cu voie buna, vor primi cu toti cununa de stelute si de sori, pentru buni povestitori! 
 

Ceainaria Carturesti este situata in Str. Pictor Arthur Verona, Nr. 13, Bucuresti

 

Afis:
http://img248. imageshack. us/img248/ 6664/afisbal1000 px.jpg

 


Cea de-a opta editie a festivalului de publicitate, care se va desfasura anul acesta intre 7 si 10 septembrie in Bucuresti, isi propune sa premieze cele mai bune lucrari de design romanesc. Pentru prima data, structura ADOR contine o categorie dedicata designului, in cadrul carora lucrarile mai pot fi inscrise pana la 31 iulie.

Sectiunile din cadrul categoriei de Design sunt:

1.Corporate Identity
Logo-uri si trademark-uri, care au fost publicate pentru prima data in perioada 1 mai 2007 - 1 mai 2009.

2.Magazines and Newspapers/ Books/ Corporate Publishing
Postere, flyer-e, invitatii, carti postale, calendare, care au fost publicate pentru prima data in perioada 1 mai 2007 - 1 mai 2009.

3.Packaging Design
Lucrari care au fost folosite pentru prima data in perioada 1 mai 2007 - 1 mai 2009.

4.Environmental Design
Retail environments, concept stores, show rooms, muzee, galerii si expozitii, standuri de eveniment, trade shows, prezentari sau demonstratii, incluzind toate formele de design interior ce au ca sursa de inspiratie un brand.

Lucrarile din competitie vor fi evaluate de un juriu compus din reprezentanti ai industriei de publicitate europene, din care fac parte si Sylvia Vitale Rotta , CEO Team Creatif Paris si Presedinte Design Jury in cadrul festivalului Canne Lions de anul acesta si Carlo Cavallone, Creative Director Wieden Kennedy Amsterdam, ilustrator si traducator al benzilor desenate din Italia - Batman si Pogo.

Inscrierile in festival se fac online, pe www.ador.ro, unde se gasesc mai multe detalii despre regulamentul competitiei, juriu si noua structura a festivalului. Membrii comunitatii VisualArt beneficiaza de o reducere de 10% pentru fiecare lucrare inscrisa.

Echipa Visualart
www.visualart.ro

User Rating: / 0
PoorBest  
Știri - Știință, ficțiune, fantastic și benzi desenate: 0 out of 5 based on 0 reviews.