A iesit de sub tipar volumul de povestiri INTRE BARIERE, semnat de Doru Stoica. Zgircit cu aparitiile publice, parcimonios in ceea ce priveste textele publicate, Doru Stoica a debutat in 1993 in faimosul JURNAL SF si este considerat a fi unul dintre reprezentantii cei mai de seama ai generatiei „celor care nu”.

Sebastian Corn scria despre aceasta colectie de povestiri urmatoarele:

V-ati plictisit de lucrurile pe care le reflecta retinele voastre? Simtiti ca vorbele se golesc de inteles pe zi ce trece? Taceti din ce in ce mai des si uitati sa mai priviti la cer, noaptea, pentru ca stiti bine ca tot acolo se afla si ca nici stelele nu s-au mutat de la locul lor?

Daca lucrurile stau astfel, ar trebui sa cititi cartea lui Doru Stoica. [...] Textele ce alcatuiesc volumul… sint precum niste clipuri fine, subtile, exact cit trebuie de lungi [… ], un filigran de umor, amestecat cu sentinte grave, bine ascunse intr-o armatura de absurd.

Volumul poate fi comandat de pe pagina editurii Millenium Press:

www.millenniumpress.ro

la pretul de 15 lei.

PoveÈ™tile despre ajutoare È™i companioni artificiali sau încercări de a-i crea au o istorie lungă, dar maÈ™inării în întregime autonome au apărut doar în secolul 20. Cuvîntul „robot” îÈ™i are originea din cuvîntul ceh pentru muncă forÈâ€Âºată sau serv. A fost adăugat de dramaturgul Karel Capek (în piesa sa R.U.R. - Rossum\'s Universal Robots – RoboÈâ€Âºii Universali ai lui Rossum care a fost lansată în Praga în ianuarie 1921) unde inveÈâ€Âºiile robotice ficÈâ€Âºionale erau asemănătoare monstrului doctorului Frankestein – creaturi realizate prin metode chimice È™i biologice mai degrabă decît mecanice.

De fapt, într-un eseu scris în 1935, Capek susÈâ€Âºinea cu tărie că ideea era, totuÈ™i, posibilă È™i, scriind la a treia persoană, a spus:

Este teribil, pe bune, faptul că el repinge toate responsabilităÈâ€Âºile pentru ideea că maÈ™inăriile din metal ar putea înlocui vreodată fiinÈâ€Âºele umane, È™i că prin intermediul unor cablaje ar putea trezi ceva asemănător vieÈâ€Âºii, dragostei sau răzvrătirii. El ar putea considera că acest proiect întunecat ar putea să fie o supraapreciere a maÈ™inilor sau o ofensă gravă adusă vieÈâ€Âºii.

[Autorul roboÈâ€Âºilor se apără - Karl Capek, Lidove noviny, 9 iunie, 1935, tranducere: Bean Comrada]

În R.U.R. Capek descrie un paradis unde maÈ™inile aduc foarte multe beneficii la început pentru ca în final să aducă o cantitate egală de dezavantaje în forma È™omajului È™i a neliniÈ™tilor sociale.

Povestea a avut un succes enorm È™i a fost pusă repede în scenă de-a lungul Europei È™i a S.U.A. Tematica R.U.R. a fost, în parte, despre dezumanizaea omului într-o civilizaÈâ€Âºie tehnologică.

Există o oarecare dovadă că cuvîntul robot a fost, de fapt, inventat de Josef, fratele lui Karl, un scriitor în felul său. Într-o scrisoare scurtă Capek menÈâ€Âºionează că l-a întrebat pe Josef cum ar trebui să-i numească pe muncitorii artificiali din noua sa piesă. Karel a sugerat „labori”, despre care credea că era prea sofisticat, iar fratele lui a murmurat „atunci spune-le roboÈâ€Âºi” È™i s-a întors la treaba lui, iar de la un răspuns scurt ne-am ales cu cuvîntul robot.

 

Dar actualii roboÈâ€Âºi mecanici ai culturii populare nu sînt prea diferiÈâ€Âºi de aceste creaturi biologice ficÈâ€Âºionale.

Robotica este È™tiinÈâ€Âºa È™i tehnologia roboÈâ€Âºilor È™i a formatului, producerea È™i folosirii lor. RoboÈâ€Âºica are legătură cu electronica, mecanica È™i programele de calculator.

De fapt un robot este format din:

- Un dispozitiv mecanic, de exemplu o platformă cu roÈâ€Âºi, braÈâ€Âºe, aripi, picioare sau alte dispozitive de orice fel capabile să interacÈâ€Âºioneze cu mediul înconjurător

- Senzori pe sau în jurul dispozitivului capabili să simtă mediul înconjurător È™i să furnizeze informaÈâ€Âºii utile dispozitivului

- Sisteme care procesează informaÈâ€Âºiile senzoriale în contextul situaÈâ€Âºiei curente în care se găseÈ™te dispozitivul È™i dă instrucÈâ€Âºiuni dispozitivului de a îndeplini acÈâ€Âºiuni ca răspuns la situaÈâ€Âºie

 

FuncÈâ€Âºiile principale sînt în următoarele cîmpuri:

SiguranÈâ€Âºa: robotica s-a dezvoltat atît pentru a manipula chimicale nucleare È™i radioactive pentru multe utilizări diferite inclusiv arme nucleare, centrale electrice, curăÈâ€Âºarea mediului înconjurător, cît È™i pentru a procesa anumite medicamente sau pentru a controla maÈ™inării grele È™i/sau periculoase.

Neplăcere: roboÈâ€Âºii realizează multe sarcini care sînt neplăcute dar necesare, ca de exemplu sudura sau munca unui om de servici.

RepetiÈâ€Âºie È™i precizie: liniile de producÈâ€Âºie de asamblare au fost una din principalele domenii de activitate ale industriei roboticii. RoboÈâ€Âºii sînt foarte folosiÈâ€Âºi în producÈâ€Âºie în diverse cîmpuri ale industriei È™i, mai încîntător, în explorarea spaÈâ€Âºială unde cerinÈâ€Âºele de întreÈâ€Âºinere minime sînt accentuate.

Platformele mecanice – baza componentelor fizice

Un robot este alcătuit din două părÈâ€Âºi principale: corpul robotului È™i un sistem oarecare de inteligenÈâ€Âºă artificială (IA). Multe părÈâ€Âºi de corp diferite pot fi numite robot. BraÈâ€Âºele articulate sînt folosite pentru a suda sau a picta; sisteme de montare È™i transpotare mută componente în fabrici; iar maÈ™inării robotice gigante mută pămîntul în adîncimea minelor. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale roboÈâ€Âºilor în general este comportamenul lor, ceea ce necesită o formă de inteligenÈâ€Âºă. Cel mai simplu comportament a unui robot este miÈ™carea. De obicei sînt folosit roÈâ€Âºile ca mecanism de bază pentru a face un robot să se miÈ™te dintr-un loc în altul. ÈËœi o oarecare forÈâ€Âºă, ca electricitatea, este necesară pentru a face roÈâ€Âºile să se miÈ™te la comandă.

AcÈâ€Âºionarea

Servomotoarele sînt „muÈ™chii” unui robot, părÈâ€Âºile care convertesc energia înmagazinată în miÈ™care. Cele mai populare servomotoare sînt de departe motoarele electrice, dar mai există multe altele propulsate de electricitate, substanÈâ€Âºe chimice È™i aer comprimat.

 Motoarele

O mare varietate a motoarelor electrice furnizează putere roboÈâ€Âºilor permiÈâ€Âºîndu-le să miÈ™te materiale, componente, unelte sau dispozitive specializate prin miÈ™cări programate diferite. Rata de eficienÈâ€Âºă a unui motor descrie cîtă electricitate consumată este convertită în energie mecanică. În continuare sînt descrise cîteva dispozitive mecanice care sînt folosite în mod curent în tehnologia robotică modernă.

 Mecanismele de deplasare

RoÈâ€Âºi dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºuri: RoÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºurile sînt platformele mecanice care furnizează o metodă puternică È™i precisă de a transmite miÈ™carea rotativă dintr-un loc în altul, posibil modificarea ei pe drum. Viteza schimbată între două roÈâ€Âºi dinÈâ€Âºate depinde de numărul de dinÈâ€Âºi ai fiecărei roÈâ€Âºi. Cînd o roată dinÈâ€Âºată aflată sub putere trece printr-o rotaÈâ€Âºie completă trage de lanÈâ€Âº cu o putere ce depinde de numărul de dinÈâ€Âºi ai roÈâ€Âºii.

ScripeÈâ€Âºi È™i curele: ScripeÈâ€Âºi È™i curele, două alte tipuri de platforme mecanice folosite de roboÈâ€Âºi, funcÈâ€Âºionează la fel ca È™i roÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºurile. ScripeÈâ€Âºii sînt roÈâ€Âºi cu un È™anÈâ€Âº de-a lungul marginii iar curelele sînt cauciucul care face o buclă în jurul scripetelui pentru a se potrivi în È™anÈâ€Âº.

Cutii de viteze: o cutie de viteze operează pe aceleaÈ™i principii ca È™i roÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate È™i lanÈâ€Âºurile, fără lanÈâ€Âº. Cutiile de viteze necesită toleranÈâ€Âºe mai apropiate, de vreme ce în locul folosirii unui lanÈâ€Âº larg detaÈ™at pentru a transfera forÈâ€Âºa È™i a ajusta elementele nealiniate, roÈâ€Âºile dinÈâ€Âºate intră în contact direct între ele. Exemple de cutii de viteze pot fi găsite la transmisia într-o maÈ™ină, mecanismul de temporizare din ceasul bunicului È™i furnizorul de hîrtie la imprimanta ta.

Surse de alimentare

Sursele de alimentare sînt în general furnizate de două tipuri de baterii. Bateriile principale sînt folosite o dată È™i apoi aruncate, bateriile secundare operează (de cele mai multe ori) cu ajutorul unei recÈâ€Âºii chimice reversibile È™i pot fi reîncărcate de cîteva ori. Bateriile principale au o mai mare densitate È™i o rată de descărcare mai mică. Bateriile secundare (reîncărcabile) au mai puÈâ€Âºină energie decît bateriile principale, dar pot fi reîncărcate pînă la o mie de ori depinzînd de chimia lor È™i de mediul lor înconjurător. În mod normal prima folosire a unei baterii reîncărcabile oferă 4 ore de operare continuă la o aplicaÈâ€Âºie sau robot.

Controlul electronic

Există două platforme hardware majore într-un robot. Platforma mecanică de voltaje neregulate, putere È™i vîrfuri de cîmp electromagnetic È™i platforma electronică de putere curată È™i semnale de 5 volÈâ€Âºi. Aceste două platforme trebuie să fie conectate pentru ca logica digitală să controleze sistemele mecanice. Componenta clasică pentru asta este un releu pod. Un semnal de control generează un cîmp magnetic în bobina releului care închide fizic un întrerupător. MOSFET-urile, de exemplu, sînt întrerupătoare foarte eficiente din silicon disponibile în multe dimensiuni ca tranzistorul care poate opera ca un releu în stare solidă pentru a controla sistemele mecanice.

Pe de altă parte, roboÈâ€Âºii de dimensiuni mai mari pot necesita un motor PMDC în care valoare rezistenÈâ€Âºei „on” a MOSFET-urilor Rds(on) rezultă creÈ™teri mari a căldurii disipate pe procesor, aceasta reducînd significant temperatura la cald a procesorului. Temperatura de joncÈâ€Âºiune în interiorul MOSFET-ului È™i coeficienÈâ€Âºii de conducÈâ€Âºie ai pachetului MOSFET È™i temperatura de scufundare sînt alte caracteristici importante ale motoarelor PMDC.

Programele de control a robotului cu sursă deschisă

OROCOS (Open RObot COntrol Software – Programele deschise de control a roboÈâ€Âºilor) este un efort de a porni un proiect pentru realizarea unui program cu sursă deschisă de control a roboÈâ€Âºilor. DiscuÈâ€Âºii largi sînt susÈâ€Âºinute despre ce fel de experienÈâ€Âºă, cod È™i unelte pot fi refolosite din alte proiecte, ce standarde deschise ar trebui integrate în proiect È™i ce structură organizaÈâ€Âºională este cea mai potrivită pentru proiect. ÈÅ¡inte ale proiectului sînt dezvoltarea de programe de control a roboÈâ€Âºilor aÈ™a cum urmează:

- Sub formă de sursă deschisă È™i/sau licenÈâ€Âºă(e) pentru programe gratuite

- Cît mai modular posibil

- De cea mai înaltă calitate (atît din perspectivele ingineriei technice cît È™i a programării)

- Independente de (dar compatibile cu) producătorii de roboÈâ€Âºi comerciali

- Pentru toate tipurile de dispozitive robotice și platforme de calculator

- Localizat petru toate limbajele de programare

- ConÈâ€Âºine componente software configurabile din cinematică, dinamică, planificare, senzorial, control, interfeÈâ€Âºe hardware, etc.

Proiectul Èâ€ÂºinteÈ™te în a deveni mai mult decît doar o copie a controlorilor roboÈâ€Âºilor comerciali existenÈâ€Âºi sau a pachetelor de simulare/programare a roboÈâ€Âºilor. Proiectul OROCOS vrea să dezvolte biblioteci ce pot fi partajate, componente ce pot rula singure (uneori sînt denumite agenÈâ€Âºi software) È™i un mediu de lucru în timp real configurabil din care se elimină È™i controlează toate sistemele robotice distribuite. Aceste tipuri de proiecte sînt folositoare în cîteva feluri:

- Pentru reutilizarea codului

- Pentru folosirea ca și sub-sistem independent

- Pentru copierea structurii lor organizaÈâ€Âºionale

- Pentru învăÈâ€Âºarea din experienÈâ€Âºa gestionării unui proiect cu sursă deschisă

- Pentru construirea și dezvoltarea unui program (software) extensibil și reutilizabil

 

O scurtă istorie:

Primul secol al erei creștine și mai devreme

SemnificaÈâ€Âºie: Descrierile a mai mult de 100 de maÈ™inării È™i automate, inclusiv a unui motor de foc, organ de vînt, o maÈ™inărie operabilă cu monezi È™i a unui motor pe bază de abur, apar în Pneumatica È™i Automata de Heron din Alexandria

Inventator: Ctesibius, Philo din BizanÈâ€Âº, Heron din Alexandria È™i alÈâ€Âºii

1206

SemnificaÈâ€Âºie: Automat Umanoid programabil

Numele: Barcă cu patru muzicieni Inventator: Al-Jazari

circa 1495

SemnificaÈâ€Âºie: Planuri pentru un robot umanoid

Numele: Cavaler mecanic Inventator: Leonardo da Vinci

1738

SemnificaÈâ€Âºie: RaÈâ€Âºă mecanică care era capabilă să mănînce, să bată din aripi È™i să excreteze

Numele: RaÈâ€Âºă capabilă de digestie Inventator: Jacques de Vaucanson

anii 1800

SemnificaÈâ€Âºie: Jucăriile mecanice japoneze care serveau ceai, trăgeau cu arcul È™i pictau

Numele: Jucării Karakuri Inventator: Tanaka Hisashige

1921

SemnificaÈâ€Âºie: Primele automate ficÈâ€Âºionale numite „roboÈâ€Âºi” apar în piesa R.U.R.

Numele: RoboÈâ€Âºii universali din Rossum Inventator: Karel Capek

anii 1930

SemnificaÈâ€Âºie: Robotul umanoid etalat la Bîlciul Mondial din 1939 È™i 1940

Numele: Elektro Inventator: Westinghouse Electric Corporation

1948

SemnificaÈâ€Âºie: RoboÈâ€Âºi simpli etalînd comportament biologic

Numele: Elsie și Elmer Inventator: William Grey Walter

1956

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot comercial al companiei Unimation fondată de George Devol È™i Joseph Engelberg bazat pe patentele lui Devol

Numele: Unimate Inventator: George Devol

1961

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot industrial instalat

Numele: Unimate Inventator: George Devol

1963

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot paleÈâ€Âºi

Numele: Palletizer Inventator: Fuji Yusoki Kogyo

1973

SemnificaÈâ€Âºie: Primul robot industrial cu È™ase axe conduse electromagnetic

Numele: Famulus Inventator: Kuka Robot Group

1975

SemnificaÈâ€Âºie: BraÈâ€Âº cu manipulare universală programabil, un produs Unimation

Numele: Puma Inventator: Victor Scheinman

 

RoboÈâ€Âºi industriali

Chiar dacă nu au o formă umanoidă, maÈ™inării cu comportament flexibil È™i cîteva atribute fizice umane au fost dezvoltate în industrie. Primul robot staÈâ€Âºionar industrial a fost programabilul Unimate È™i braÈâ€Âºul hidraulic capabil de a ridica greutăÈâ€Âºi controlat electronic care putea repeta secvenÈâ€Âºe arbitrare de miÈ™cări. A fost inventat în 1954 de către inginerul american George Devol È™i a fost dezvoltat de către Unimation Inc., o companie fondată în 1956 de către inginerul american Joseph Engelberger. În 1959 un prototip al lui Unimate a fost introdus într-o fabrică de turnare prin injecÈâ€Âºie a corporaÈâ€Âºiei General Motors (GM) în Trenton, New Jersey. În 1961 Condec Corp. (după ce a cumpărat Unimation în anul anterior) a furnizat prima linie de producÈâ€Âºie robotizată unei fabrici GM; avea sarcini neplăcute (pentru oameni) de a prelua È™i de a depozita bucăÈâ€Âºi de metal încins de la o maÈ™inărie cu turnare prin injecÈâ€Âºie. BraÈâ€Âºele Unimate continuă să fie dezvoltate È™i vîndute sub licenÈâ€Âºă în toată lumea, industria automobilistică rămînînd cel mai mare client.

Pornind de la acea idee, roboÈâ€Âºii s-au dezvoltat în forme È™i formate variate pentru a îndeplini sarcini diferite. InteracÈâ€Âºiunea cu mediul înconjurător s-a îmbunătăÈâ€Âºit considerabil.

 

SimÈâ€Âºirea - Atingere

RoboÈâ€Âºii È™i protezele pentru mîini curente primesc mult mai puÈâ€Âºine informaÈâ€Âºii tactile decît mîna umană. Cercetările recente au dezvoltat o reÈâ€Âºea de senzori tactili care imită proprietăÈâ€Âºile mecanice È™i receptorii de atingere ai degetelor umane. ReÈâ€Âºeaua de senzori este construită ca un nucleu rigid înconjurat de un fluid condictor în interiorul unei pieli elastomerice. Electrozii sînt montaÈâ€Âºi pe suprafaÈâ€Âºa nucleului rigid È™i sînt conectaÈâ€Âºi la un dispozitiv de măsurare a impedanÈâ€Âºei din interiorul nucleului. Cînd pielea artificială atinge un obiect calea fluidă din jurul electrodului este deformată, producerea impedanÈâ€Âºei schimbă harta forÈâ€Âºelor receptată de la obiect. Cercetătorii se aÈ™teaptă ca o funcÈâ€Âºie importantă ca degetele artificiale să ajusteze strînsoarea robotică pentru a Èâ€Âºine obiectele.

 

InteracÈâ€Âºiunea cu mediul È™i navigarea

RoboÈâ€Âºii necesită de asemenea hardware de navigare pentru a putea anticipa mediul lor înconjurător. În mod special evenimentele neprevăzute (de exemplu oameni È™i alte obstacole care nu sînt staÈâ€Âºionare) care pot cauza probleme sau coliziuni. Unii roboÈâ€Âºi avansaÈâ€Âºi ca È™i ASIMO, EverR-1, robotul Meinu au hardware È™i software pentru navigarea roboÈâ€Âºilor bună în mod special. De asemenea, maÈ™inile cu control propriu, maÈ™ina fără È™ofer a lui Ernst Dickmanns È™i noile intrări din DARPA Grand Challenge sînt capabile să simtă bine mediul lor înconjurător È™i să facă decizii de navigare bazate pe aceste informaÈâ€Âºii. Cei mai mulÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi includ în mod obiÈ™nuit un dispozitiv de navigare GPS cu puncte de traseu, împreună cu radar, uneori combinate cu alte date senzoriale precum LIDAR, camere video È™i sisteme de ghidare inerÈâ€Âºială pentru o navigare mai bună între punctele de pe traseu.

 

Manipularea

RoboÈâ€Âºii care trebuie să muncească în lumea reală necesită anumite căi de manipulare a obiectelor; ridicare, modificare, distrugere sau orice altceva ce are un efect. De aceea \'mînile\' unui robot sînt de cele mai multe ori denumite executantul terminal, în vreme ce braÈâ€Âºele sînt denumite manipulatoare. Cele mai multe braÈâ€Âºe robotice au executanÈâ€Âºi ce pot fi înlocuiÈâ€Âºi, fiecare permiÈâ€Âºîndu-i să realizeze anumită grupă de sarcini. Unele au manipulatoare fixe care nu pot fi înlocuite în vreme ce unii au maniplatoare cu un scop foarte general, de exemplu o mînă umanoidă.

 

RoboÈâ€Âºii ce se rostogolesc

Pentru uÈ™urinÈâ€Âºă, cei mai mulÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi mobili au patru roÈâ€Âºi. TotuÈ™i, unii cercetători au încercat să creeze roboÈâ€Âºi cu roÈâ€Âºi mai complecÈ™i cu una sau două roÈâ€Âºi. Filmele sf au propus roboÈâ€Âºi motocicletă, ca È™i cei care apar în ultimul film Terminator („Terminator Salvation”).

 

RoboÈâ€Âºi care umblă

Mersul este o problema dificilă È™i dinamică de rezolvat. CîÈâ€Âºiva roboÈâ€Âºi au fost construiÈâ€Âºi È™i merg bine pe două picioare, totuÈ™i nici unul nu a fost încă realizat astfel încît să fie atît de robust ca un om. MulÈâ€Âºi alÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi au fost construiÈâ€Âºi astfel încît să meargă pe mai mult de două picioare pentru că aceÈ™ti roboÈâ€Âºi sînt mult mai uÈ™or de construit. Hibrizii au fost de asemenea propuÈ™i în filme precum „I robot”, care umblă pe două picioare È™i apoi schimbă la patru (mîini È™i picioare) cînd Èâ€ÂºîÈ™nesc într-un sprint. De obicei roboÈâ€Âºii pe două picioare pot umbla bine pe podele plate È™i pot ocazional să meargă pe scări. Nici unul nu poate umbla pe teren stîncos, denivelat.

 

Zborul

Un unui avion de linie modern este, în principiu, un robot zburător cu doi oameni pentru gestionarea lui. Auto-pilotul poate control avionul în fiecare etapă a călătoriei inclusiv decolarea, zborul normal È™i chiar aterizarea. AlÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi zburători sînt nelocuiÈâ€Âºi È™i sînt cunoscuÈâ€Âºi ca È™i vehicule aeriene fără oameni (unmanned aerial vehicles – UAVs). Ei pot fi mai mici È™i mai uÈ™ori fără un pilot uman la bord È™i zboară în teritorii periculoase pentru misiuni militare de supraveghere. Unii pot chiar să lanseze armament asupra Èâ€Âºintelor la comandă. UAV-urile sînt de asemenea dezvoltate pentru a lansa asupra Èâ€Âºintelor automat, fără a avea nevoie de o comandă de la un om. TotuÈ™i, este improbabil ca aceÈ™ti roboÈâ€Âºi să ajungă să fie folosiÈâ€Âºi în viitorul apropiat din cauza problemelor de ordin moral implicate. AlÈâ€Âºi roboÈâ€Âºi zburători conÈâ€Âºin rachete de croazieră, Entomopter È™i robotul elicopter Epson micro. RoboÈâ€Âºi ca È™i Air Penguin, Air Ray È™i Air Jelly au corpuri mai uÈ™oare decît aerul propulsate de vîsle È™i ghidate prin sonar.

 

ÈËœerpuire

CîÈâ€Âºiva roboÈâ€Âºi È™erpi au fost dezvoltaÈâ€Âºi cu succes. Imitînd felul în care se miÈ™că È™erpii adevăraÈâ€Âºi, aceÈ™ti roboÈâ€Âºi pot naviga în spaÈâ€Âºii foarte restrînse semnificînd că într-o zi ar putea fi folosiÈâ€Âºi pentru a căuta oameni captivi în clădiri prăbuÈ™ite. Robotul È™arpe japonez ACM-R5 poate naviga atît pe pămînt, cît È™i în apă.

 

Patinajul

Un mic număr de roboÈâ€Âºi patinatori au fost dezvoltaÈâ€Âºi, unul dintre ei fiind un dispozitiv patinator È™i umblător multi-mod, Titan VIII. Are patru picioare cu roÈâ€Âºi fără tracÈâ€Âºiune È™i poate păÈ™i È™i rostogoli. Alt robot, Plen, poate folosi o placa de patinaj în miniatură È™i role È™i poate patina peste un desktop.

 

Urcușul

Au fost folosite cîteva abordări diferite pentru a dezvolta roboÈâ€Âºi care au abilitatea de a urca suprafeÈâ€Âºe verticale. O abordare imită miÈ™cările unui alpinist uman pe un perete cu proeminenÈâ€Âºe; ajustarea centrului masei È™i miÈ™carea fiecărui membru pe rînd pentru a cîÈ™tiga forÈâ€Âºă a pîrghiei. Un exemplu al acestei abordări este Capuchin, construit de universitatea Stanford, California. Altă abordare foloseÈ™te metoda perniÈâ€Âºei specializate de pe degetele de la picioare ai È™opîrlei geko caÈâ€Âºărătoare pe pereÈâ€Âºi care poate alerga pe suprafeÈâ€Âºe netede ca sticla verticală. Exemple ale acestei abordări includ Wallbot È™i Stickybot. O a treia abordare este de a imita miÈ™carea unui È™arpe căÈâ€Âºărîndu-se pe un stîlp.

 

Înnotul

Este calculat faptul că atunci cînd înnoată unii peÈ™ti pot atinge o eficienÈâ€Âºă a propulsiei mai mare de 90%. Mai mult, ei pot accelera È™i manevra mult mai bine decît orice navă sau submarin create de om È™i produc mai puÈâ€Âºin zgomot È™i disturbare a apei. De aceea, mulÈâ€Âºi cercetători care au studiat roboÈâ€Âºii subacvatici ar dori să copieze acest tip de locomoÈâ€Âºie. Exemple notabile sînt peÈ™tele robotic al Essex University Computer Science È™i robotul Tuna construit de institutul de robotică aplicată pentru a analiza È™i modela matematic miÈ™carea thunniformă. Aqua Penguin, realizat È™i construit de Festo din Germania, copiază forma fusiformă È™i propulsia „înotătoarelor” frontale ale pinguinilor. Festo a construit de asemenea Aqua Ray È™i Aqua Jelly care emulează locomoÈâ€Âºia peÈ™telui manta ray È™i a moluÈ™tei.

 

InteracÈâ€Âºiunea umană

Dacă roboÈâ€Âºii vor urma să lucreze efectiv în cămine È™i alte medii ce nu aparÈâ€Âºin industriei, modul în care ei sînt programaÈâ€Âºi să îÈ™i îndeplinească sarcinile È™i în mod special cum vor fi făcuÈâ€Âºi să se oprească la comandă vor fi de importanÈâ€Âºă critică. Oamenii care vor interacÈâ€Âºiona cu ei ar putea avea pregătire minimă în robotică sau chiar deloc, aÈ™a că orice interfaÈâ€Âºă va trebui să fie intuitivă. Autorii de È™tiinÈâ€Âºă È™i ficÈâ€Âºiune presupun de obicei că roboÈâ€Âºii vor fi în cele din urmă capabili să comunice cu oamenii prin vorbire, gesturi È™i expresii faciale în loc de a comunica printr-o interfaÈâ€Âºă gen linie de comandă. Chiar dacă vorbirea ar fi cea mai naturală formă de a comunica pentru oameni, este destul de nenaturală pentru un robot. Ar putea să treaca ceva timp pînă cînd roboÈâ€Âºii vor interacÈâ€Âºiona atît de natura ca ficÈâ€Âºionalii C-3PO sau Terminatorii.