Grafena, o structură cristalină de rearanjare a carbonului, a fost prezentată ca un material minune, cu proprietăți ce ne-ar putea schimba civilizația dacă ar fi produs în cantități industriale.

Orbitele planetelor din sistemul nostru solar sînt (aproximativ, cu mici diferențe) în același plan pentru că s-au format din același disc de materie ce se învîrtea în jurul Soarelui.

Genomul uman conține 3,2 miliarde de perechi de bază ceea ce formează cam 20 de mii de gene. O parte din aceste gene au un rol cît se poate de clar: asigură funcționarea organismului și manifestările individului în lumea exterioară.

Asteroizii și meteoriții (adică bucăți relativ mici de rocă și praf care circulă prin sistemul solar sau au aterizat deja forțat pe Terra) ne-au ajutat să înțelegem ceva mai bine consistența sistemului solar și cum s-a format.

În timpul iernii avalanșele de zăpadă constituie o problemă serioasă pentru cei care cutreieră munții (pe schiuri sau la pas). Nici restul anului nu-s în întregime lipsiți de pericole: pot apare avalanșe de pietre și / sau pămînt atunci cînd sînt îndeplinite anumite condiții.

Oamenii sînt animale diurne (în cea mai mare parte), adică își derulează activitățile obișnuite în timpul zilei. Mai mult: în funcție de aceste activități, dar și de obișnuințe, ajungi să te pui la somn și să te trezești cam pe la aceleași ore.

Trăim într-o lume a bateriilor, le avem în ceas și telecomandă, telefonul mobil și laptopul preferat, mașina electrică și așa mai departe. Iar una dintre problemele de care ne-am lovit de obicei este că capacitatea lor de păstrare a energiei scade odată cu timpul.

Dacă ai lucrat cu reprezentări ale creierului sau cu creiere îmbălsămate în formol probabil ți-ai făcut impresia că organul de procesare uman are o textură cauciucată și poate fi manevrat cu oarecare ușurință.

Odinioară, în primele milioane de ani de la formarea sistemului solar, coliziunea noilor planete cu diverse corpuri cerești (meteoriți, comete, planetoizi) avea loc destul de des.

Teoria coardelor (sau string theory, cum e cunoscută în engleză) încearcă să explice modul de alcătuire a materie ca parte a teoriei tuturor lucrurilor: înainte se considera că materia este formată din particule, dar s-a propus ideea că particulele elementare ale materiei sînt de fapt mici coarde care vibrează (asemenea corzilor instrumentelor muzicale atunci cînd sînt atinse).

Planetele din sistemul solar se află în (aproximativ) același plan, undeva în jurul ecuatorului Soarelui, atunci cînd se rotesc în jurul acestuia (și e motivul pentru care am avut foarte puțin acces la polii stelei).

Egiptenii antici au transformat îmbălsămărea morților într-o artă, multe mumii de oameni și animale rezistînd pînă acum, cîteva mii de ani mai tîrziu.

Descărcarea unui creier uman într-un sistem informatizat (super-computer sau oricare alt dispozitiv electronic cu putere de procesare suficient de mare) este o idee științifico-fantastică, dar deja s-au făcut primii pași în direcția respectivă.

Pămîntul și Marte se rotesc în jurul Soarelui, fiecare pe orbita ei cu cîte o viteză anume (informațiile astea pot fi găsite pe internet). Cam la fiecare 26 de luni ele se apropie cel mai mult, la aproximativ 57 milioane de kilometri. O navă spațială străbate distanța asta în aproximativ 40 de zile.

Un înotător pe distanțe lungi și un astronaut NASA au mai multe lucruri în comun, inclusiv încercarea de a-și proteja oasele de deteriorare.

Nu e prima oară cînd oameni inspirați din diverse animale pe motiv că ele s-au adaptat deja anumitor necesități și nu e nevoie să reinventeze roata.

Nu se recomandă așa ceva dacă nu ai suficientă experiență (tu sau cei care te ajută) pentru un asemenea proiect.

Sursele de energie pe care le avem acum la dispoziție sînt limitate (cărbune și petrol) sau au limitări (electricitatea eoliană și solară, chiar dacă gratuite). Ori poluează la greu (cărbunele, petrolul și fisiunea).

Este destul de greu să analizezi compoziția planetei Jupiter: giganticul gazos e mare, atmosfera ei are o sumedenie de straturi, iar gravitația ei e suficient de puternică pentru a distruge cam oricare obiect produs de om (mă refer la obiectele suficient de complexe pentru a face analize fizice și chimice).

Problemele de auz pot avea o sumedenie de cauze, iar uneori e nevoie de ajutor extern (prin intermediul tehnologiei) pentru a reface auzul pierdut.

User Rating: / 0
PoorBest  
Știință și tehnologie - Știință, ficțiune, fantastic și benzi desenate: 0 out of 5 based on 0 reviews.