Acum două zile mi s-a adus la cunoștintă despre un articol publicat în Bună ziua Brașov în legătură cu un proiect ce implică Muzeul Cetatea Rîșnov și primăria Rîșnov: aducerea de turiști în cetate și integrarea, chiar și pentru o zi, în lumea romană de acum două milenii. E un pas bun în a ne face cunoscută istoria și a cîștiga niște bani de pe urma turismului. Există însă o singură problemă, și anume protejarea și pe viitor a vestigiilor istorice. Îi știm pe români, sau cel puțin pe acea parte dintre ei care aruncă gunoaie peste tot, fără nici un fel de discernămînt, sau chiar pe aceea care, atunci cînd vizitează ceva vechi au tendința de a lua cîte ceva ca amintire.

Mai jos este articolul din Bună ziua Brașov.

Dan-Marius

 

Singura construcție militară romană de piatră din Ã…¢ara Bîrsei va strînge în următorii ani armate întregi de turiști. Construit după războaiele daco-romane pentru a apăra teritoriile de atacurile dacilor liberi și a barbarilor, castrul de la Cumidava este în prezent un sit arheologic care relevă date importante despre contopirea dacilor cu romanii. În viitorul apropiat, acest șantier va găzdui singurul parc de distracții în care turiștii pot deveni pentru o zi legionari dintr-o cohortă romană.
În secolul IV, celebrul geograf Ptolomeu din Alexandria menționa în scrierile sale o localitate din regiunea Dacia inferioară, aflată sub ocupație romană – Comidava. După 16 secole, mai exact în 1939, un grup de arheologi descoperea la Rîșnov, pe urmele unui castru roman, o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, „protectoarea castrelor”. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripția „Cumidava” – denumirea romanizată a provinciei dacice. Descoperirea a fost una majoră pentru știință: acea Comidava era de fapt Ã…¢ara Bîrsei de azi.


Unitate militară de vindelici

Conform istoricilor de la Muzeul Județean de Istorie, acest castru roman a fost construit după războaiele daco-romane pentru a apăra teritoriile cucerite de atacurile dacilor liberi și a barbarilor. Această unitate militară avea 500 de soldați de origine celtică. „Cohorta era o unitate care număra circa 500 de soldați, formată dintr-o populație care locuia în acea perioadă în zona Europei Centrale, în zona Austriei de azi. Era o populație de origine celtică – vindelicii”, a declarat Stelian Coșuleț, șef secție Muzeul Județean de Istorie Brașov.


Cetate de pămînt în Evul Mediu

Acești celți au fost recrutați și trimiși în SE- provinciei Dacia Inferiorum, în Cumidava. Obiectivul lor era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor – dacii liberi din Sud-Estul Romîniei de azi, și a hoardelor de invadatori, prin cele două pasuri importante – Rucăr-Bran și Oituz. Inițial, construcția militară începută după 106 era din pămînt și lemn. După anul 126 de ani, zidurile au fost refăcute din piatră și au dăinuit pînă în ziua de azi, la Rîșnov. Printre ele, arheologii au descoperit vase de lut romane dar și dacice, arme și unelte. Ba chiar și mînerul unui bisturiu medical. Castrul roman ar fi rezistat pînă în jurul anului 250, cînd ar fi ars în urma unui puternic atac al trupelor aliate dace, gote și vizigote. Ruinele lui au rămas vizibile chiar și în Evul Mediu. În scrierile secolului XVIII era denumit Erdenburg, adică Cetatea de pămînt, iar localnicii din Vulcan erau sfătuiți să se adăpostească în el în caz de pericol.


„Să fii roman pentru o zi”

În secolul XXI, Castrul Cumidava va atrage din nou armate de oameni, care vor veni însă cu intenții pașnice. „În apropiere dorim să realizăm un pac istoric care poartă o denumire tentantă: Să fii roman pentru o zi. O să încercăm să reconstituit viața legionarilor romani din Castrul Cumidava, viața cotidiană a dacilor. Vrem să fie o lecție de istorie pe viu”, a declarat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Cetatea Rîșnov.

Primăria Rîșnov dorește urgentarea cercetărilor arheologice, care se desfășoară într-un ritm greoi. Apoi, va accesa fonduri europene pentru a readuce la viață stilul de viață al dacilor și romanilor de la Cumidava.

 

Autor: Liviu CIOINEAG

Ziua Armatei României va fi sărbătorită duminică, 25 octombrie, prin arborarea Drapelului Național la toate sediile instituțiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime și fluviale și organizarea unei serii de manifestări în Capitală și în țară, după cum urmează:

ÎN BUCUREȘTI

17 octombrie
- Exercițiu demonstrativ de tip Drill team și show muzical, în Parcul Tineretului (ora 11.00);

- Ziua Porților Deschise la Palatul Cercului Militar Național (ora 11.00).

19 octombrie
- Vernisajul fotoexpoziției documentare "25 octombrie 2009 - Armata României în amintirea teatrelor de operații", la Palatul Parlamentului, sala Constantin Brâncuși (ora 11.00);

- Spectacol folcloric susținut de formații și interpreți ai Ansamblului Artistic al Armatei, la Palatul Cercului Militar Național (ora 19.00);

- Expoziția de carte și manuscrise "Amintiri de pe front", la Muzeul Militar Național (deschisă până la 31 octombrie).

20 octombrie
- Simpozionul "Armata României - instituție istorică fundamentală a societății românești" la Palatul Cercului Militar Național (ora 11.00).

21 octombrie
- Salonul de carte "Polemos - Istorie, științe politice, securitate și apărare", la Palatul Cercului Militar Național (deschis până la 24 octombrie);

- Expoziție de carte cu tematică politico - militară, la Biblioteca Militară Națională, sala Rotonda Scriitorilor (deschisă până la 30 noiembrie);

- Concert extraordinar al Muzicii Reprezentative a M.Ap.N. la Sala de concerte a M.A.I. (ora 19.00).

22 octombrie
- Simpozionul cu tema "Profesia militară și etica creștină", la Sala de marmură a Palatului Cercului Militar Național (ora 10.00).

23 octombrie
- Adunarea solemnă a reprezentanților Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere la Palatul Cercului Militar Național (Sala de marmură, ora 11.00);

- Evocarea istorică "Amintiri din Octombrie 1944", la Muzeul Militar Național (ora 11.00);

- Concert extraordinar al Muzicii Reprezentative a M.Ap.N. la Sala de concerte a Universității Naționale de Muzică (ora 19.00);

- Ceremonie în cadrul căreia vor fi conferite distincții militarilor care s-au evidențiat în misiuni în teatrele de operații sau pe teritoriul național, evocări istorice și o gală de film documentare, în Aula Ministerului Apărării Naționale (ora 13.00).


25 octombrie
- Ceremonii militare, religioase și depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol (ora 10.00), și la Monumentul Eroilor din al Doilea Război Mondial, de la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" (ora 11.30);

- Concert de muzică de promenadă în Parcul Cișmigiu (ora 11.00);

- Ziua Porților Deschise la Muzeul Militar Național.

ÎN Å¢ARÄ‚

Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele, marile unități și unitățile militare de pe întreg teritoriul țării desfășoară, cu prilejul Zilei Armatei României, ceremonii militare, religioase și depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor și adunări festive. De asemenea, se va organiza Ziua Porților Deschise și vor avea loc activități cultural-artistice și sportive, simpozioane, întâlniri cu veteranii de război, expoziții, gale de filme și spectacole.

La Carei, în fața Ansamblului Monumental, vor avea loc, în data de 25 octombrie, ceremonii militare și religioase de depuneri de coroane și jerbe de flori (ora 10.00), iar Muzica Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul" va susține un concert de muzică de promenadă în parcul orașului (ora 13.00) .

Elevii și studenții din instituțiile militare de învățământ vor depune jurământul militar (24 octombrie).

ÎN STRÄ‚INÄ‚TATE
În țările unde România are acreditați atașați ai apărării se vor organiza expoziții de carte, de publicații și fotografii cu tematică militară, precum și ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori la cimitire și monumente ale ostașilor români.

Militarii din teatrele de operații vor sărbători Ziua Armatei prin organizarea unor ceremonii militare și a unor activități culturale și sportive la care vor fi invitați și parteneri din coalițiile multinaționale.
Biroul de presă

Astăzi a avut loc în București protestul a cîteva sute de fermieri crescători de oi și capre adunați cam din toată țara în apropierea sediului Ministerului Finanțelor. Protestatarii au o problemă comună: se plîng de faptul că guvenul nu a plătit banii pentru subvenții promiși acum cîteva luni, iar acum, după un o vară secetoasă, fermierii nu au resurse să își întrețină animalele iar acestea sînt pe cale să moară de foame. A fost agitație, protestatarii au rupt cordonul de cîteva ori, protestul avînd anumite conotații violente. Este normal, fermierii sînt disperați de situația în care s-a ajuns iar guvernul susține că nu are bani să-și onoreze promisiunile. Partea proastă este că mulți dintre fermieri s-au împrumutat pe baza subvențiile care urmau să fie primite, iar acestea nu mai vin.

După ora 14 mulțimea de oameni s-a mutat spre Cotroceni, iar protestatarii au reușit să rupă gardurile de protecție din fața Palatului Cotroceni, sute de jandarmi au fost mobilizați pentru a proteja zona. Fermierii cer să li se achite integral subvențiile pînă la alegerile prezidențiale. O delegație de șase persoane dintre fermieri, trei din partea crescătorilor de ovine și trei din partea crescătorilor de bovine, a avut o repriză de negocieri cu reprezentanții Președinției.

„Ce avem astăzi sînt 200 de lei la vită și 15 lei la oaie. Traian Băsescu a promis că va discuta cu cei din guvern și de la BNR să găsească următoarea soluție: să ne dea toți banii, cu dobînda plătită de noi. Dacă nu primim acest răspuns ne mutăm în Piața Constituției și stăm acolo pînă primim toți banii”, a declarat Costel Caraș, președintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine după discuțiile de la Cotroceni.

Fermierii sînt ferm deciși să-și ducă mai departe protestele pînă la soluționarea problemei, inclusiv prin blocarea drumurilor naționale și a Bucureștilor. Este o acțiune condusă de disperare, emoția pe care o simt oamenii atunci cînd munca ultimilor ani este risipită împreună cu mijloacele de subzistență de promisiunile neonorate ale altora.

Președintele Agrostar, Niculae Ã…žtefan, declara săptămîna trecută că aproximativ 70-80% din ferme vor fi închise și că oamenii vor fi trimiși în șomaj din cauza neacordării subvențiilor în sectorul zootehnic. Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Radu Berceanu, crescătorii de bovine nu vor mai primi alte subvenții pe cap de animal anul acesta, în afară de cei 200 lei aprobați recent de guvern, iar crescătorii de ovine și caprine ar putea primi o primă tranșă abia la începutul anului viitor. Acesta a adăugat că, probabil, la începutul lui 2010, crescătorii de ovine vor putea primi o tranșă în procent asemănător cu cel primit de crescătorii de bovine.

E trist să vezi cum a ajuns agricultura românească în ultimii ani. Pe vremuri eram numiți grînarul Europei iar acum egricultura este aproape inexistentă. Importurile de produse (materie primă pentru produsele alimentare din carne, cereale) sînt predominante. Avem terenuri întinse, foarte potrivite pentru agricultură, care stau necultivate, pline de buruieni, în bătaia soarelui, și îi plătim pe alții să ne aducă mîncare. Astea-s efectele hoției și proastei organizări din ultimii 20 de ani, nu se va schimba nimic atîta vreme cît nu se va găsi cineva suficient de hotărît încît să îi pună pe cei din guvern la muncă în cel mai serios mod cu putință.

 

 

 

Paula Seling povestește despre spectacolul Jessy Dixon, turneul din Canada, cd-ul de colecție apărut împreună cu Jurnalul Național și altele într-un articol de pe pagina ei:

 

Spectacolul Jessy Dixon a fost tare frumos, frumos ca publicul, ca vocea si stralucirea lui Jessy, ca inaltele curate si pline de armonice ale Elsei, pianista.
Desigur, cand voi mai fi intrebata de momentele emotionante petrecute pe scena, am sa raspund, de acum, si deschiderea si duetele cu Jessy Dixon, o minune de amintire de-mi vine sa plang ca a trecut - cum spuneam candva: “un alt vis frumos bifat. Au mai ramas…restul”
Am avut, zilele astea, printre stranuturi si frisoane(…da, iar ma lupt cu o raceala), un spectacol frumos la Bacau, unde am si fost in juriu la prima editie a festivalului “Neghinita” – bravo organizatorior, doamnei si domnului Tanasa, pentru toate eforturile. Am cantat, in recital, in aceeasi seara, la Ramnicu Sarat, la festivalul “Cantecul Orasului Ramnicu Sarat” unde am avut placerea sa ascult voci tare bune si sa-l revad pe dragul de Titus Andrei, venit, ca de fiecare data, sa asculte si sa dea premii celor care onoreaza viitorul muzicii romanesti, in concurs.
Si am plecat mai departe la Brasov unde a nins saptamana trecuta, ca in povesti a nins. Poate ca acolo am racit, cand am refuzat sa-mi iau puloverul de iarna.
Am ajuns in Bucuresti, in casa era frig frig de cand nu mai locuiam acolo si se facuse prea toamna si, pe langa partea... termica, mai era si pustiul casei parasite. Am inceput repede sa fac putina dezordine ca sa simt ca e acasa.
Ieri, dupa inregistrarea emisiunii “Weekend cu Monica Dascalu” si dupa inregistrarea unui spot tv m-am dat batuta, m-am declarat infranta de raceala si gata, tusesc si acuma trebuie sa iau si antibiotice. Nu-i nimic, ma “dreg” in emisiunea de pe TVRi RO.Air unde va invit sa vedeti cum o sa cant racita cobza (toamna, de obicei, a fi racita este starea mea naturala).

Astept cu nerabdare turneul in Canada, astept sa cant mult, sa ma tina glasul la ce chef de cantat am ;-)
Nu uitati, dragi romani din Canada:
31 Octombrie - Toronto
1 Noiembrie (de ziua lui Paul) - Montreal
6 Noiembrie – Ottawa
8 Noiembrie - Kitchener

PS: nu uitati, saptamana asta mai gasiti Jurnalul National, editia de colectie si CD-ul cu 20 din cantecele mele. Carmen Anghel si ceilalti s-au intrecut pe ei, editia a iesit frumoasa, emotionanta. Multumesc tuturor, multumesc Marius Tuca!

How to Web este prima conferinta educationala dedicata webului din Romania, destinata studentilor si tinerilor profesionisti. How to Web este un prilej excelent de a lua contact cu problemele si tehnologiile webului global si de a interactiona cu antreprenorii sau tehnicienii care dezvolta solutii pentru acestea.

Prezentari

Pe durata intregii zile vor avea loc prezentari ale temelor si tehnologiilor de actualitate din domeniul Web-ului precum: Vladimir Oane (UberVu, despre Semantic Web), George Lemnaru (eRepublik, despre jocuri mutliplayer), Mihai Sava (Brainient, despre video management) sau Paul Chirita (Adobe, despre Data mining pentru web).

Afla mai multe despre agenda completa a evenimentului

Inscrieri

Afla acum cum te poti inscrie la How to Web pentru a afla mai multe despre ultimele tehnologii din webul global si pentru a-i cunoaste profesionistii !

Inscrie-te la How to Web !

Capitalul social al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) va fi majorat în acest an cu 597,6 milioane de lei, la 612,6 milioane de lei, iar în urma operațiunii toți acționarii își vor menține participațiile. "Majorarea de capital este în curs de desfășurare, nu este încă finalizată. Capitalul social actual este de 14,99 milioane de lei. Suma cu care se majorează capitalul este 597,67 milioane de lei", potrivit Mediafax.

Adică într-o perioadă de criză economică și politică statul român aruncă banii pe fereastră investindu-i într-un firmă fără nici un viitor în România. Este o investiție proastă și cu siguranță este o știre care poate fi încadrată în categoria Absurdistanul românesc.

Ascult des Europa FM și la cîtă promovare fac ei este inevitabil să nu știu despre sunetul secret, suma la care a ajuns acum (peste 12 mii de euro) și cel puțin o parte din apelurile ascultătorilor. Nu pot să nu observ că, deși se intră foarte greu în direct, multe dintre încercările ascultătorilor sînt aberații. Motivele sînt foarte simple: nu sînt atenți la indiciile pe care le oferă cei de la radio și nici nu sînt în stare să gîndească suficient pentru o opinie pertinentă. Nu e deloc greu să rîzi de ei, deși nu e foarte frumos.

Mai jos sînt o parte a indiciilor, preluate de pe pagina lor. Sper să îi ajute măcar un pic pe cititori. Din motive evidente, n-am să vă spun părerea mea despre ce produce sunetul secret.

 

ziua 29/09/2009 marti Se face cu mare atenție

ziua 30/09/2009 miercuri E o practică rar întîlnită

ziua 01/10/2009 joi Cade-n gol

ziua 02/10/2009 vineri Unii fac din ea o artă

ziua 03/10/2009 sîmbata -

ziua 04/10/2009 duminica -

ziua 05/10/2009 luni E greu de scos

ziua 06/10/2009 marti Ai mai multe obstacole

ziua 07/10/2009 miercuri N-ai spațiu de manevră

ziua 08/10/2009 joi Îmbină mai multe elemente

ziua 09/10/2009 vineri N-ai nevoie de ajutor ca s-o faci

ziua 10/10/2009 sîmbata -

ziua 11/10/2009 duminica EXCLUSIV SMS

ziua 12/10/2009 luni Nu întotdeauna iese din prima

ziua 13/10/2009 marti E nefiresc să le pui la un loc

ziua 14/10/2009 miercuri În acest caz, mărimea contează

ziua 15/10/2009 joi Din două, una-i valoroasă

ziua 15/10/2009 joi EXCLUSIV SMS

ziua 16/10/2009 vineri Un astfel de gest i-ar putea reduce valoarea

ziua 17/10/2009 sîmbata -

ziua 18/10/2009 duminica EXCLUSIV SMS

ziua 19/10/2009 luni Necesită o oarecare îndemînare

ziua 20/10/2009 marti Poți să le nimerești din greșeală

ziua 20/10/2009 marti EXCLUSIV SMS

ziua 21/10/2009 miercuri Rareori reușești din prima

ziua 22/10/2009 joi Necesită un plan elaborat

ziua 23/10/2009 vineri EXCLUSIV SMS

ziua 23/10/2009 vineri Nu trece neobservată

ziua 26/10/2009 luni Ã…ži copiii o folosesc

ziua 27/10/2009 marți Este liniștitoare sau din contră

 

 

Partea a doua a filmului lui Cristian Mungiu, „Amintiri din Epoca de Aur 2 – Dragoste în timpul liber“ va rula din 23 octombrie în cinematografele din București, Iași, Cluj, Constanța, Pitești și Bacău. Poveștile urbane din românia comunistă, incluse în partea a doua filmului, poartă titlurile „Legenda vînzătorilor de aer“ – despre un fel de Bonnie și Clyde al sticlelor goale (colectarea de sticle și borcane goale devenise un adevărat obicei), „Legenda șoferului de găini“ – despre un șofer la Avicola și „Legenda curcanului zburător“ – povestea unei fete de la țară care reușește să-l învețe pe cel mai bun prieten al său, un curcan din ogradă, diferența dintre cerc și pătrat.

În paralel cu partea a doua, pe ecrane va rula în continuare parte întîi a filmului „Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarăși, viața e frumoasă!“.

Pe pagina filmului, Amintiri din epoca de aur.ro, Cristian Mungiu scrie despre evenimente din timpul filmarilor. Vă invit să o vizitați, sînt povestiri interesante.

 

 

Ultima aberație a blondei de la Cotroceni aduce atingeri istoriei oficiale a României, cea în care poporul român este considerat a fi popor latin, urmaș al romanilor și al dacilor. Ministrul demis al Turismului a afirmat ieri la un spectacol electoral organizat în comuna gălățeană Cavadinești după audiția melodiei „Noi suntem români", că „Noi sîntem urmașii lui Traian, ai lui Traian Băsescu". Afirmația blondinei a venit după ce interpretul de muzică populară Gheorghe Turda a cîntat melodia "Noi sîntem români" care se încheie cu versul "Noi sîntem urmași de-ai lui Traian".

În cadrul vizitei electorale din județul Galați, Elena Udrea a fost însoțită de președintele PDL Galați, Mircea Toader, de senatorul Marius Necula și de Petre Lificiu, președinte al ANRE.

Nu știu ce era în capul blondinei la momentul respectiv, dar se face de rîs cu afirmații din acestea. Ã…ži nici nu dă prea bine la șef, se grăbește să-i și găsească urmași fără a-l înmormînta mai întîi (la propriu sau la figurat). Ã…ži cînd mă gîndesc că acest monstru de tupeu a ajuns ministru nu pot să nu observ că România este cu adevărat țara tuturor posibilităților. Sper că a avut circumstanțe atenuante cînd a făcut afirmația, circumstanțe de genul unei cantități prea mici de sînge în alcool.

 

 

Zilele astea se petrece un nou episod al absurdistanului românesc: aeroportul Băneasa se vede obligat să-și reducă activitatea pe timpul nopții pentru că cei care și-au construit case în apropiere s-au plîns de zgomot.

Istoria acestei povești este simplă și implică multă nerușinare și tupeu: specula imobiliară din București din ultimii ani a implicat terenurile din apropierea aeroportului Băneasa.Adică cineva a cumpărat teren, a obținut cumva o autorizație de construcție, în ciuda apropierii de aeroport, și a plantat acolo cîteva case. Întrebarea pe care și-ar pune-o oricine este: „cît de prost trebuie să fii încît să-ți cumperi sau să-ți construiești o casă în apropierea aeroportului?”. Pe lîngă zgomotul evident, poți oricînd să se te trezești cu un avion (întreg sau pe bucăți) în mijlocul sufrageriei. Sau poate că erau suficient de disperați încît să-și dorească o casă a lor la orice preț și în orice condiții.

Oricum, problema implică mult tupeu, o oarecare doză de prostie și mult dezinteres din partea autorităților. Din punctul meu de vedere ar trebui evaluate două lucruri: pe de o parte traficul aerian aducător de turiști, bani pentru stat și siguranța vecinilor, pe de altă parte somnul și liniștea acestora. Dacă ar fi după mine, aș actiona într-o manieră care ar rezolva toate aspectele de mai sus: aș nivela clădirile (adică le-aș face una cu pămîntul) și aș reloca locuitorii lor într-o zonă în care au și siguranță, au și somn, au și liniște. Adică aș readuce lucrurile pe făgașul normal.

 

 

 

Miercuri 28 Octombrie incepind cu ora 22.00 teatrele din Bucuresti vor avea spectacole gratuite. Programul este urmatorul:

Teatrul National Bucuresti: "Comedia norilor", dupa Aristofan, in regia lui Dan Tudor, dupa ora 22.00, la Sala Mare.
Teatrul Nottara: "Hangita" de Carlo Goldoni, in regia lui Tino Geirun.
Teatrul Mic: "Poimaine alaltaieri" de Gianina Carbunariu.
Teatrul Foarte Mic: "Ma tot duc...", o adaptare libera dupa texte de Shakespeare si Marc Dore, cu Oana Pellea si Mihai Gruia Sandu.
Teatrul de Comedie: "Sunt un orb", recital al lui Horatiu Malaele, de la ora 22.00, la Sala Mare, si "Fitness", un one-woman show cu Mihaela Teleoaca, dupa Jacques De Decke, in regia lui Mihai Bisericanu, de la ora 22.30, la Sala Studio.
Teatrul Odeon: Spectacole de Alexandru Dabija - "Ionesco - 5 piese scurte" de Eugen Ionescu, de la ora 23.00.
Teatrul Act: "Capra sau Cine e Sylvia?", dupa o piesa de Edward Albee, cu Marcel Iures in rol principal, de la ora 23.00.
Teatrul Metropolis: "Cum m-am lasat...", dupa un roman de Hannes Stein, adaptat de Anca Sigartau, in regia lui Bogdan Muntean, de la ora 22.00.Green Hours: "Undo 90 dupa Do Over", de Frederik Stroppel, in regia lui Radu Apostol, cu Andreea Bibiri si Cosmin Selesi, dupa ora 22.00, si "Sta sa ploua" de Lia Bugnar, dupa un text semnat tot de aceasta, cu Marius Manole, Maria Buza, Antoaneta Cojocaru si Lia Bugnar/Tania Popa, de la ora 00.30.La Scena: "Un cuplu ciudat", de Doina Antohi, dupa Neil Simon, de la ora 22.00.
Teatrul Montage: "Trei nopti cu Madox", de Matei Visniec, in regia lui Radu Barbulescu, de la ora 22.00.Centrul National al Dansului: ora 22.00 - "Lulu\'s Room" cu Mihaela Dancs, continuand cu "Stage Psychosis", conceput si interpretat de Carmen Cotofana, si "Dance a Playful Body", conceput de Andreea Novac si Istvan Teglas.

După ce și-a anunțat candidatura la postul de președinte al României, după ce și-a lansat o manea pe post de „imn de campanie” ajutat de Adi Minune și textierul Valentin Cuțitaru, Nati Meir s-a retras din campanie în 13 octombrie 2009.

Astăzi Nati Meir a fost săltat de poliție în uma unui flagrant cînd oferea bancnote de 500 de euro însemnați „specimen”, după cum susțin surse judiciare. Acesta promitea oamenilor credite bancare. Mîine va fi deferit judecătorilor și împreună cu o cerere de arestare.

În prezent Nati Meir face obiectul mai multor dosare de cercetare penală. El a fost trimis în judecată pe 11 decembrie 2006, pentru fals intelectual și evaziune fiscală, prejudiciul prin sustragerea de la plata taxelor și impozitelor fiind de 21 miliarde de lei vechi. Procurorii au stabilit că Nati Meir, în calitate de asociat unic și administrator al societății SC Orwalsam Trading SRL, s-a sustras, în perioada 2000 - 2002, de la plata taxelor și impozitelor.

De asemenea, între 2000 și 2005, Meir ar fi indus în eroare 129 de persoane cu ocazia încheierii și executării contractelor de mediere a forței de muncă pentri Israel, prejudiciul fiind de aproape 400.000 lei. Acest dosar este în curs de cercetare penală.

Nu sînt fan al politicului, dar nu pot să nu remarc ce fel de indivizi au pretenția de candidatură la președinția României.

 

Am să încep cu o întrebare: preferați termenul de slujbă sau cel ce job? Eu prefer să evit englezismele atunci cînd discut sau scriu în română și nu am nevoie de ele, așa că voi folosi cuvîntul românesc.

Este încă criză și o știe cam toată lumea. Este criză economică și politică și o știu cam toți românii. Am deschis subiectul slujbelor pe timp de criză pentru simplul motiv că m-am lovit și eu de subiect într-o formă sau alta, pe la știri și pe rețea.

Majoritatea românilor o știu, mulți o experimentează pe pielea lor: salarii mici dar muncă prea multă sau chiar nici un venit constant. Ã…žomajul este în creștere, oamenii și-au pierdut slujbele și alții și le vor pierde în continuare. Numărul celor care trăiesc din banii pe care statul îi oferă șomerilor, fără a aduce nici o contribuție prin impozite și taxe, este în creștere continuă; statul este aproape falimentar, se prefigurează că nu vor fi bani pentru salariile bugetarilor și pentru pensii.

Reacțiile oamenilor la criză sînt diferite: unii iau orice slujbă, indiferent dacă este sub nivelul lor de studii sau nu, indiferent dacă este ceva ce se place să facă sau nu, indiferent dacă este în domeniul lor profesional sau nu. Dintre cei care se reprofilează unii rămîn permanent în noul domeniu, dar sînt și persoane care caută constant ceva mai potrivit pentru ei, ajungînd chiar să revină la domeniul pentru care s-au pregătit. Mulți pleacă din țară atunci cînd găsesc o slujbă mai bine plătită decît oferta de aici, mai ales dacă sînt bine pregătiți și consideră că merită să fie recunoscuți și apreciați pentru asta.

Unul dintre efectele acestei stări de fapt este creșterea traficului paginilor care sînt specializate în găsirea de slujbe sau de candidați potriviți pentru ele sau chiar înmulțirea acestor pagini. Două dintre cele mai cunoscute pagini sînt Ejobs.ro și Bestjobs.ro, domenii cu vechime pe piața slujbelor din România. O pagina pentru profesioniști din toată lumea este și Linkedin.com, unde se pot găsi de asemenea oferte de slujbe, dar nu știu în ce măsură românii au avut succes în găsirea de slujbe acolo.

Un alt efect al crizei economice este faptul că unii dintre angajatori au renunțat la contractul de muncă predominant pe vremuri, cel în care erau obligați să scrie perioada și poziția ocupată de angajat în cartea de muncă, să interacționeze cu ITM-ul (Institutul Teritorial de Muncă) și să plătească taxe la stat (impozite, asigurări de sănătate, etc.). Aceștia caută să facă contracte cu PFA-uri (Persoane Fizice Autorizate) sau chiar alte firme, urmînd ca colaboratorii lor să-și plătească singuri taxele la stat. Un posibil dezavantaj este că asemenea contracte pot fi desfăcute de la o zi la alta, fără preavizul obligatoriu în condițiile unui contract de muncă.

Concluzia mea este că, deși foarte neplăcută, criza are și ea avatanjele ei: este perioada în care sîntem obligați să scoatem capetele din cutie și să ne dezvoltăm multilateral (sună atît de... comunist, dar este al naibii de actual) ca persoană. Ã…ži, de ce nu, este perioada cea mai potrivită de a profita de problemele civilizației pentru a o modifica în mai bine și de a face niște bani buni. Ingredientele necesare sînt doar două: inteligența și capacitatea de adaptare. De ce acestea? Pentru că trebuie să fii inteligent ca să găsești o metodă bună de acțiune și trebuie să fii în stare să acționezi în consecință. Mai sînt și unii care acționează pe baza relațiilor și cunoștințelor pentru a reuși în viață, dar rezultatele lor sînt de nivel mediu, în ciuda sumelor care se vehiculează în funcție de caz.

 

În ultimele cîteva zile delegația României a cîștigat patru medalii la campionatele mondiale de gimnastică de la Londra: două de aur (Marian Drăgulescu), una de argint (Flavius Koczi) și una de bronz (Ana Porgras).

România a avut doar două reprezentante la feminin în finala de individual compus (Ana Porgras și Anamaria Tămîrjan) și trei prezențe în finalele pe aparate (Ana Porgras). Singura medalie pentru fetele pregătite de Nicolae Forminte a fost adusă de Ana Porgras (bronz la paralele), a fost prima medalie pentru România la acest aparat după șapte ani. Ultima reușită înainte de aceasta a fost argintul european cîștigat de Oana Petrovschi în 2002, la Debrecen.

La masculin România a avut 5 prezențe în finalele pe aparate: Marian Drăgulescu (sărituri și sol), Flavius Koczi (sărituri și cal cu mânere) și George Stănescu (inele). Marian Drăgulescu a cîștigat două titluri mondiale în completarea celor șase pe care le avea: sîmbătă a cîștigat medalia de aur la sol iar duminică la sărituri. În finala de la sărituri argintul a fost cîștigat de Flavius Koczi.

De ce am scris despre toate acestea? Primul motiv este că într-o țară în care sportul este FOARTE deficitar, ca multe altele, mai există români care cîștigă campionate mondiale. Trăim într-adevăr într-o țară a extremelor, dar la noi extremele superioare sînt mai bune ca ale altora.

Al doilea motiv l-a menționat Mircea Badea în emisiunea de aseară de pe Antena 1 (În gura presei): Marian Drăgulescu a fost nevoit să se retragă din activitatea competițională din cauza unei fisuri de spină vertebrală în zona lombară a coloanei (hernie de disc), dar pînă la urmă a reușit să depășească suferința și problemele și a revenit.

„Eu am dat tot ce am avut mai bun din mine, am luptat și am cîștigat. Orice competiție este grea, mai ales că eu n-am mai concurat din 2006", a declarat Marian Drăgulescu pentru Sport Total FM.

Bravo!

 

 

Discutam zilele trecute cu un prieten despre domeniile de internet și am ajuns să discutăm despre unul dintre domeniile pe care le-am cumpărat mai demult. E încă inactiv, dar se dorește ca în viitor să conțină informații despre istoria și modul de viață al țiganilor, despre interacțiunea lor cu populația majoritară din România.

În scurt timp discuția a luat o altă turnură: de ce țigani și de ce nu rromi? I-am spus că a pus întrebarea pe dos: de ce rromi și nu țigani? Termenul de „rrom” (romanes) este folosit în vorbirea curentă de cîțiva ani, în schimb termenul de țigani se folosește de cel puțin două secole. Oare să fi greșit generații întregi și doar noi ne-am trezit peste noapte că sîntem mai deștepți decît ei? Mă îndoiesc. Nu e decît o promovare care nu aduce nimic bun românilor.

Dacă ar fi să-l citez pe regretatul George Pruteanu, cuvîntul „rom” e de origine țigănească și înseamnă „om, persoană”. Vocabula nu a apărut după 1989 ci, vizibil, după Primul Război Mondial (în perioada interbelică au existat organizații și publicații care foloseau, în denumire, cuvîntul rom, în paralel cu altele care-l foloseau pe cel tradițional, țigan). Motivația de atunci era foarte similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidența conotațiilor peiorative (în vocabularul unora dintre români) ale cuvîntului țigan.

Prima atestare documentară a existenței unor comunități de țigani este din anul 1068 în timpul Imperiului Bizantin. Ã…¢iganii au fost denumți în diferite feluri de popoarele cu care au intrat în contact: "arami" (armean, păgîn), "faraontseg" (gloata), "bohemien" (din Boemia), "tartares" (tatar), "gypsy" (egiptean), "saracin" (arab), "athinganoi" (țigan) și din motive evidente: denumirile provin de la denumirile popoarelor cu care au intrat în contact și pe care le-au preluat mai departe, deși nu au făcut niciodată parte din popoarele respective. Astfel, "șatra" vine de la casta Kshatria (războinică), "țigan/zigeneur/zingaro" vine de la "athinganoi", secta religioasă grecescă recunoscută pentru activitatea de prezicere, "gypsy" vine de la "egyptian" cum și-au spus acum vreo 600 de ani pretinzînd ajutor ca fiind creștini egipteni aflați în pelerinaj, "yansser", cum sînt cunoscuti la New York, provine de la ienicer turc, cum s-au prezentat țiganii emigrați în America pe la 1900. În Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner și Sinti, în Franța s-a impus numele Gitanes, în limbile engleză Gipsy și spaniolă Gitano, în Danemarca, Suedia si Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tatari).

Despre locul de origine al țiganilor exista mai multe teorii: unii specialiști consideră că aceștia ar proveni din Egipt, în timp ce alții avansează ipoteza nord-vestului Indiei, în provincia Punjab. Este însă sigur că migrația țiganilor către Europa, alături de alte grupuri etnice orientale, s-a făcut treptat cu opriri prin Grecia, Bulgaria, Serbia, Ã…¢ara Românească, Moldova, Transilvania, dar și în vestul continentului. Astfel, începînd din secolul V, țiganii au migrat în Iran și Asia mediteraneeană, apoi în Imperiul bizantin în secolul IX, de unde au pătruns și în sud-estul și centrul Europei (secolele X – XIV) și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa de vest (în special în peninsula Iberică), iar din secolul XIX în cele două Americi. Sînt semnalați în Ã…¢ările Române în secolul XIV, fie ca meșteșugari liberi (fierari, aurari, rudari, spoitori, căldărari, cîntăreți – în special lăutari, etc) organizați în șatre, fie ca robi (sclavi) boierești, domnești sau mânăstirești.

Limba țiganilor face parte din ramura indo-ariană a familiei de limbi indo-europene, fiind similară cu alte limbi indiene precum hindi.

Personal, nu pot fi de acord cu termenii de „rom”, „rrom”, „romanes” adresat țiganilor din două motive: primul este că întotdeauna am perceput denumirea de țigan ca fiind aceea a unei etnii, nu ca pe o insultă, iar al doilea motiv este că „rom” și variațiile lui se aseamănă prea mult cu denumirea curentă a poporului român (pentru că, la rîndul lor, românii au avut mai multe denumiri de-a lungul mileniilor: daci, traci, carpi, daco-romani, vlahi, valahi, termenul de român fiind original din perioada revoluției pașoptiste, adică cea din 1848 pentru necunoscători). Am întîlnit persoane care s-au plîns de discriminare pentru că folosesc termenul de țigan și nu îl accept pe cel de rrom, dar din punctul meu de vedere discriminarea este inversă: prea mulți oameni răspîndiți în toată lumea ajung să-i confunde pe români cu unii dintre țigani (fiecare pădure are și uscăturile ei, nu?) și să îi considere pe români în general ca ceva rău.

De asemenea, prefer să caut partea bună a etniei lor care au dat civilizației muzica lăutărească și muzicieni de excepție (Barbu Lăutaru, Grigoraș Dinicu, Romica Puceanu, Marcel Budală și mulți alții), actori (Jean Constantin, Ã…žtefan Bănică senior), scriitori (Anton Pann) recunoscuți și apreciați ca atare în ciuda originilor lor. Interacțiunea lor cu românii a dus la apariția unor opere literare, ca de exemplu „La țigănci” de Mircea Eliade sau „Ã…¢iganiada” de Ion Budai Deleanu.

În plus, nu cu mult timp în urmă am văzut un interviu la televizor cu un țigan florar și am rămas aproape impresionat de modul lui de gîndire: un om harnic, serios, foarte bun cunoscător al meseriei sale, iubitor de flori, dovedea o maturitate pe care nu am observat-o la mulți din "lumea bună". Dacă ar fi mai mulți ca și el România nu ar mai fi în rahatul ăsta de acum (adică o criză economică și politică care ne face de rîsul Europei).

Este mult mai greu să îi educi pe oameni și să le cîștigi respectul decît să le copiezi denumirea și să o folosești mai departe, dar cîștigurile sînt mult mai mari în cazul educației.

 

Zilele acestea am auzit o expresie pe care nu o regăsesc în vorbirea curentă: amprenta de carbon, ca parte a campaniei „Amprenta de Carbon – Află cît risipești din viitorul tău”. În contextul în care am auzit-o era vorba despre amprenta de dioxid de carbon a fiecărei persoane, adică de cît dioxid de carbon risipește aceasta într-un an. Nu vreau să scriu neaparat despre campania asta, așa că vă las să aflați mai multe informații aici: http://www.generatiaverde.ro (dacă chiar vă interesează).

În schimb vreau să scriu despre isteria care este pe cale să cuprind o mare parte a civilizației umane. Oamenii de știință spun că în curînd clima se va schimba ireversibil din cauza emisiilor de dioxid de carbon, că temperatura globală este într-o continuă creștere, că speciile de animale și plante dispar în mod accelerat și că vor continua să dispară, că nivelul oceanelor și mările planetei va crește și că orașele de pe coaste sînt în pericol să dispară sub ape, că recoltele vor fi distruse de secetă. În mai puțin de 100 de luni, lupta de prevenire se va transforma într-o luptă de supraviețuire cu schimbările climatice susțin rapoartele și experții Comisiei Europene.

Semnalul de avertizare este clar, pericolul este evident, dar nu sînt în întregime de acord cu gravitatea pe care o atribuie unii problemei și, mai ales, cu reacțiile unora. La o privire mai realistă asupra istoriei planetei nu putem exclude faptul că au existat mai multe ere glaciare, foarte probabil precedate de ere de încălzire accentuată a climei, iar viața a continuat să existe. Unele specii au dispărut între timp, majoritatea s-au modificat în funcție de noul climat, dar viața în sine continuă să existe. Foarte probabil va continua să existe și peste 100, o mie sau un milion de ani de acum înainte, foarte probabil va continua să existe și dacă accest „accident” numit umanitate va dispare lăsînd în urmă loc de dezvoltare spre inteligență altor specii.

Într-o lume nebună, unii oameni au ajuns să calculeze inclusiv cît CO2 este emis de căutările pe Google, de exemplu, pierzîndu-se într-un șir imens de detalii care sînt irelevante pentru mulți. Chiar, cui îi pasă cît CO2 este generat de o căutare cu Google? Oricum, sînt mai mult de 200 de milioane de căutări pe rețea zilnic.

Amprenta de carbon poate fi exprimată în funcție de oricare ființă sau obiect care eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Mari eliberatori de dioxid de carbon sînt hidrocentralele, termocentralele, alți consumatori industriali, dar și miliardele de autovehicule, bărci, vapoare, avioane existente. Marii eliberatori de dioxid de carbon sînt produsele civilizației tehnologice, deși nici mulțimea de ființe vii nu este cu mult mai prejos. Marea diferență între cele două este că cea de-a doua există în strînsă legătură cu masa vegetală, cele două reglîndu-se reciproc. În schimb produsele tehnologiei există doar în strinsă legătură cu materia primă, influențînd predominant negativ natura. Sîntem responsabili (direct sau indirect) pentru emisiile de gaze cu efect de seră pe care le producem zilnic atunci cînd ne încălzim casele, cînd circulăm cu mașina sau motocicleta, cînd zburăm cu avionul, cînd ne încărcăm telefonul mobil sau folosim computerul.

Din punctul meu de vedere, campaniile care promovează amprenta de carbon fac parte din factorii educativi care trebuie să deschidă ochii oamenilor spre realitatea înconjurătoare. Sau, ca să fiu mai precis, spre natura înconjurătoare. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon sînt importante, dar mult mai important este felul actual de a fi al civilizației umane. Acum cea mare parte dintre oameni se comportă ca niște prădători, luînd ceea ce planeta și civilizația le pune la dispoziție, dar oferind mult prea puțin în schimb. Pot spune fără să greșesc prea mult că o mare parte din conexiunea pe care omenirea o are cu propria planetă s-a pierdut pe măsură ce conștienizarea locului printre celelalte ființe vii s-a estompat. Trăim într-o lume a betoanelor, iar asta le ia ochii la mulți. Trăim într-o lume informatizată, plină de unde, cabluri, calculatoare, televizoare, unii ajungînd să se piardă printre ele.

Două dintre practicile cele mai ușoare pe care le pot face oamenii este reciclarea și evitarea risipei. Nu necesită efort, nici energie, dar implică atenție și o oarecare educație. Dar educația este un element deficitar pentru prea mulți oameni... Alte practici sînt mai grele, dar ne sînt la îndemînă: refacerea pădurilor distruse necesită organizare și timp. Dar factorul cel mai greu de făcut, pare o adevărată misiune imposibilă, este realizarea unor tehnologii cît mai curate, nepoluante. Dar, foarte probabil, asta va rămîne în derulare pentru mai multe generații. Noi trebuie doar să continuăm ce am început deja și să ne ținem bine de treabă, consecvența este esențială.

Pentru început: Stop CO2.ro

Maestrul Gheorghe Dinica este internat în spital de cîteva zile. Motivul internării a fost o oboseală inexplicabilă, iar doctorii susțin că oboseala este o manifestare a infecției generalizate. Medicii s-au arătat rezervați asupra evoluției viitoare a bolii, mai ales că actorul nu răspunde la tratamente. Ei nu au făcut prea multe declarații la cererea familiei care a cerut discreție asupra stării pacientului.

"Din păcate, nu putem spune multe despre șansele de supraviețuire ale maestrului, dat fiind faptul că răspunde cu dificultate la tratamentul pe care i-l administrăm. În cazul de față, și vârsta pacientului contează foarte mult", au precizat totuși medicii.

Deși evoluția bolii nu este una bună, eu sper ca maestrul să-și revină și să se întîmple cît mai repede. L-am văzut în destul de multe filme de-a lungul timpului și îi apreciez performanțele actoricești. Este unul dintre actorii români cu tradiție și este îndrăgit de mulți.

Millennium Press va ofera posibilitatea achizitionarii unor pachete promotionale, cu reduceri importante fata de preturile de librarie ale volumelor luate individual.

PACHETUL AVENTURA

Punctul comun al celor patru volume este aventura, caci, la Millennium Press, science fiction inseamnă si aventura! Titlurile incluse in acest pachet promotional sint:

    * Ben Bova - POWERSAT
    * Simon Spurrier - CRONICILE APOCALIPSEI: SUPRAVIETUITORUL
    * Jeff VanderMeer - PREDATOR: TEROARE IN JUNGLA
    * Cory Doctorow - UN MILIARD DE SANSE

Dacă in librarie aceste volume v-ar costa 94 lei, printr-o simpla comanda transmisa la adresa de mai jos le puteti avea pentru doar 50 lei, asadar o economie de 46%.

PACHETUL ANTOLOGII

Cu numai 50 de lei, puteti achizitiona un pachet de patru volume continind antologiile:

    * MILLENNIUM FANTASY & SCIENCE FICTION – editori: Michael Haulica si Horia Nicola Ursu
    * TRANSFORMAREA LUI MARTIN LAKE SI ALTE POVESTIRI – editor: Horia Nicola Ursu
    * NEW WEIRD – editori: Ann si Jeff VanderMeer
    * ATELIERKULT: POVESTIRI FANTASTICE – editor: Michael Haulică

Achizitionarea pachetului va va aduce o economie de peste 50%, pretul insumat al celor patru volume fiind de 105 lei, in cazul cumpararii lor din librarie.

PACHETUL DUNE

Trilogia PRELUDIUL DUNEI, scrisa de Brian Herbert si Kevin J. Anderson, a insumat, in anul 2007, cele mai mari vinzari la categoria science fiction in librariile Diverta. Acum intr-o noua prezentare, cele trei volume ale seriei,

    * CASA ATREIDES
    * CASA HARKONNEN
    * CASA CORRINO

pot fi ale dumneavoastra pentru numai 75 lei, fata de 117 cit v-ar costa daca le-ati achizitiona intr-o librarie.

Pentru a achizitiona oricare dintre aceste pachete este suflicient sa ne transmiteti adresa la care doriti sa le primiti in sistemul coletului postal cu ramburs, la adresa e-mail comenzi @ millenniumpress . ro

Fie că ne pasă sau nu, în ultimele luni România a fost într-o campanie electorală continuă, din aia neoficială, pe ascuns, dar de care știam cu toții. Sună cunoscut? Atmosfera e cu totul alta față de cea de acum 20 și ceva de ani, dar parcă unele senzații au rămas.

Azi a început campania electorală oficială. Asta înseamnă o mulțime de afișe lipite pe toate gardurile și stîlpii mai răsăriți de prin țară, o campanie de promovare, mediatizare și manipulare cu adevărat agresive, un șir aproape nesfîrșit de certuri și acuzații. Ziarele și revistele vor învesti masiv în hîrtie și cerneluri pentru a scrie despre asta, televiziunile și posturile de radio vor încinge eterul undelor radio cu comentariile politicienilor și „experților”, iar blogger-ii (adică ăia care țin un jurnal pe rețeaua mondială numită deseori și internet) vor umple spațiul virtual cu părerilor lor. Nemulțumirea multora a ajuns demult la valori înalte, iar în următoarele săptămîni vor avea prilejul să se descarce. Este cu adevărat circul românesc reîncărcat. A ajuns circul în țară, lume!

Sfatul meu este să luați cantități impresionante de floricele de porumb, să vă așezați lejer în fotolii sau pe orice aveți voi mai comod și să urmăriți acest circ. De scăpat nu prea aveți cum să scăpați, la cît scandal și la ce gură vor face unii îi veți auzi chiar și în creierii munților sau printre tufele deltei Dunării. Ã…¢inînd cont că multora le lipsește materia cenușie necesară ieșirii din criză sau obținerii unui post bine plătit dar pentru care mai trebuie să și muncească, nu le mai rămîne decît să dea din gură sperînd că vor ajunge să compenseze lipsurile și să nu observe nimeni natura lor adevărată.

Nu se spune degeaba că oamenii inteligenți (sau marea lor majoritate) nu au timp să se implice în viața politică românească. Printre restul oamenilor se găsesc și următorii (mă gîndesc că li se va spune cei 7 "magnifici" care au speriat România) care s-au decis să candideze pentru președinție:

- actualul șef al statului Traian Basescu, candidat independent susținut de PDL
- șeful PSD Mircea Geoană
- șeful PNL Crin Antonescu
- regele PRM  Corneliu Vadim Tudor
- candidatul UDMR Kelemen Hunor
- latifundiarul Gigi Becali de la Partidul Noua Generație
- Ninel Potircă președintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de etnie romă (adică al țiganilor, dacă ar fi să traduc termenul în română). 

De asemenea, azi, în ultima zi de depune a candidaturilor, încă cinci persoane au anunțat că vor intra în cursa electorală. Printre acestea se regăsește actualul primar general al Bucureștiului, Sorin Oprescu ce va candida ca independent și Remus Cernea de la Partidul Verde.  

 


culeasă la 24 iulie 1974 de la Costică Nicoară geambaș de 78 de ani, fiul lui David Nicoară lăutar cu fluierul din Cepari de Argeș, vine de la fosta elevă din Pitești care s-a alăturat și a susținut munca și dragostea de culegător de folclor a domnului învățător Dumitru Udrescu, Claudia Măru-Hanghiuc

 

 

Pe locurile astea unde ne aflăm noi acu’, odinioară nu era nici țipenie de om, ci numa’ pădure întunecată și fiare sălbatice care mișunau în voie peste tot pamântu’.

Ã…ži cică a venit atunci de peste munți din Ã…¢ara Făgărașului, un vaida măreț care se chema Negru Vodă, însoțit de o ceată mare de voinici,

Toți călări cu negre plete

Cu arcuri și ghioage drepte

Acu’, cică din ceata asta mare care cobora de la Câmpulung s-a rupt o ceată și s-a răslețit tocmai pe valea Topologului, urmărind niște cerbi albi și frumoși cum nu mai întâlniseră ei în viețile lor.

În fruntea acestei cete se afla un căpitan vestit care se chema Dragomir Ceparul. 

Ei, și dacă au ajuns ei la cursul apei, au pus ochii pe unul din cerbii ăia frumoși și mari ca ursu’ din peșteră, mândru și voinic, care s-a aruncat în viul apei. Vânătorii au rămas de-odată înlemniți pe mal căci râu’ era tare umflat și cerbu’ s-a dus p-aci-ncolo în goana valurilor. În clipa asta, când ei stăteau și chibzuiau cum să facă să nu le scape așa un vânat, tâșni, dintre niște tufișuri, o căprioară sprintenă și albă ca zăpada. Pe cap i se răsfirau, ca o cunună, două cornițe rămuroase care străluceau de-ți luau ochii de puzderia de nestemate câte licăreau pe vârful rămurelelor de stăteau pe capul ei. Pe gât avea o salbă de aur și mărgăritare, frumoasă cum nu se mai pomenise decând lumea lume. Voinicii au rămas încremeniți de așa o minunată arătare.

Ã…ži până să se desmeticească ei, căprioara licării poteca și p-aci ți-e drumu’.

Căpitanul Dragomir puse iute o săgeată în arc și zbârrrr... o atinse la picioru’ stâng. Da’ căprioara, șchioapă cum era, a-ntins-o la drum lăsând pe cale stropi de sânge. Voinicii după ea urmară dâra. 

Zi de vară până-n seară

Căprioara n-o aflară 

Numa’ seara pe-nserate,

Când prind stelele-a clipi,  

Ã…ži umbrele-a prididi, 

O găsiră-n niște clate (clăi)

De porumbi și rugi uscate

Cu cornițele-ncurcate.

Dar minunea minunilor! Căprioara prinse-a grăi cu un glas dulce și dezmierdător care ar fi înmuiat și-o inimă de piatră:

Voi, voinici din lumea toată,

Arcași harnici în săgeată,

Nu grăbiți a da-ntr-o fată,

Inimă nevinovată,

Că veți avea bună plată.

Pasă-mi-te ea era Crăiasa Pădurilor și plaiurilor din apropiere. Căpitanul Dragomir Ceparul, când auzi acestea, se repezi ca un șoim și o descurcă, îi spălă rana, o legă la picior și îi zise:

Mergi sănătoasă

Slăvită Crăiasă!

Căprioara minunată mulțumi de bunătate și apoi le spuse voinicilor, cu glasul ei dulce și dezmierdător ca o doină:

- Dragi voinici și iubite căpitane, eu sunt Zâna Pădurilor și Crăiasa Munților și fiindcă ați fost oameni miloși și cu suflet și nu v-ați îndurat să-mi luați viața, iată: locurile aceste, cu păduri și fiare, cu ape și câmpii înflorite, toate câte se-ntind de-aci și până-n creieru’ munților sunt ale mele și acu’ vi le dăruiesc vouă. Să le stăpâniți în pace și noroc, dar... mai aveți de trecut o-ncercare.

- Ã…ži-n mormânt de ne-i trimite mergem ca la nuntă!

Căprioara se uită noiaș (drăgălaș) la ei și zise:

- Toitan, fratele meu, straja cetinișului de dincolo de chianț se duse de hucă, nepristinit, să ascundă postomolu de aur de la Moș Vreme de i-o dădu în grijă mare. Voi să-l ajutați s-o-ngroape dincolo de lazdăr și să-i fiți cu viața voastră jitari până la sfârșitul vremurilor. (însemnare: Voinicel, fratele meu, straja pădurilor de brad de dincolo de râpă se duse de spaima voastră, năvalnic, să ascundă comoara de aur de la Moș Vreme de i-o dădu în grijă mare. Voi să-l ajutați s-o-ngroape dincolo de lac și să-i fiți cu viața voastră paznici până la sfârșitul vremurilor )

Ã…ži zâna fermecată pieri ca o nălucă, dar în urma ei picăturile de sânge se prefăcură în viorele,

Iar din lacrămile ei

Răsăriră ghiocei,

ghioceii și viorelele devenind drăgălașele solii ale luminii și ale primăverii.

Voinicii lui Dragomir rămaseră multă vreme năuciți de atâtea minunate întâmplări, iar căpitanul, văzând ce mândrețe de locuri le-a hărăzit Crăiasa și ce bogății le-or apăsa d-aci-nainte sufletu’ după ce l-or ajuta pe Toitan să-ngroape grija a mare, și venindu-și în fire ăl dintâi, zise:

- Fraților, hai să rămânem aci neam de neamu’ nostru până în veacu’ veacului.

Zis și făcut! Ã…ži după ce-și împliniră voia Crăiesei s-au dus peste munți de și-au luat femeile și copiii și tot avutu’ și au făcut case noi, au întemeiat sat mare și frumos și i-au pus numele Cepari.

Dragomir Ceparul a zidit biserică frumoasă chiar în dâmbul unde a găsit căprioara; și biserica asta se vede și azi, veche dar mândră și impunătoare, cu fereste ce stau oleacă strâmbe de se văd prin ele toate împrejurimile de-a dreapta a stânga, și păstrând în ea chipul lui Dragomir Ceparul stând dereș (țanțoș) lâng-un cerb mare și alb.



User Rating: / 0
PoorBest  
Știință și tehnologie - Știință, ficțiune, fantastic și benzi desenate: 0 out of 5 based on 0 reviews.