Psihologii au remarcat că amintirile din perioada adolescenței sînt păstrate mai bine și mai mult (de obicei) decît cele făcute mai tîrziu - lucru deloc surprinzător pentru că perioada adolescenței este una foarte emoțională.

 În momentul de față se presupune că Universul în care ne aflăm a început cu o mare explozie (teoria Big Bang este bine pusă la punct) și că Universul se extinde.

În multe cazuri practicarea unui sport implică o serie de riscuri: de la simpla febră musculară la accidentări ușoare (și vînătăile, întinerile de ligament sau de mușchi sau diverse alte răni care vin cu ele) pînă la accidentări grave care lasă sechele sau ucid.

Simțul mirosului canin (indiferent dacă e vorba de cîini, lupi, vulpi sau șacali) e mult mai sensibil decît cel uman, celulele specializate de pe nas sînt mai multe, iar zona din creier alocată procesării informaților e de vreo 40 de ori mai mare decît în cazul nostru.

 În mod normal nu se recomandă să amesteci apa și curentul electric, mai ales cînd vrei să-l stochezi pe cel din urmă pentru o perioadă oarecare de timp: apa e un bun conducător de electricitate, iar în scurt timp aceasta se disipă în mediul înconjurător, paralizînd sau omorînd ființele vii pe care le întîlnește în cale.

Sau ce se întîmplă cînd digitalizezi creierul primitiv al unui vierme și introduci acea hartă a proceselor neuronale într-un robot. Iar acesta se mișcă fără a avea nevoie de stimuli exteriori.

În perioada asta omenirea încă depinde în mare măsură de carburanții fosili pe motiv că-s mai ușor de transportant, iar arderea lor are un randament suficient de mare pentru a fi luat în seamă.

Toată lumea miroase pentru că moleculele din corpul lui (de la suprafața pielii, din gură, etc) interacționează cu mediul înconjurător și produc un anumit miros, specific fiecărei persoane. Bacteriile de pe piele și din gură, dar și din urină, se descompun și produc alte mirosuri, tot specifice, neplăcute.

Filmulețul ăsta ține mai mult de istorie decît de știință sau tehnologie, dar ar trebui urmărit: contribuția fiecărui om poate fi importantă în dezvoltarea celor două ramuri (teoria și practica) ale acestei categorii.

În ultimele milenii oamenii au încercat să deslușească tainele Universului din jurul nostru, atît pe planeta în care ne aflăm cît și în afara ei. La început au scrutat cerul cu ochiul liber, au măsurat mișcarea stelelor și și-au imaginat personaje mitologice ce populează bolta cerească, printre stele, pentru ca, mai apoi, să folosească unelte din ce în ce mai performante.

Stelele ce se văd pe cerul senin în timpul nopții sînt ceva obișnuit, care probabil ne-ar lipsi dacă ar dispare dintr-o dată. Dar Universul n-a avut mereu stele, au apărut destul de tîrziu, după cîteva sute de milioane de ani, și-au făcut mai multă mizerie decît s-ar fi așteptat cineva.

Sînii femeilor vin în diferite forme și dimensiuni, unii îi consideră cu atît mai atrăgători cu cît sînt mai mari, și sînt evidenți încă din adolescență. Dar ce îi face să fie atît de mari?

Structura ochiului i-a fascinat pe mulți, unii considerînd chiar că este rezultatul unui inginer misterios care l-a făcut (prin magie?) să arate atît de bine și să fie atît de performant: nu e tocmai simplu să convertească lumina într-un semnal electric ce e interpretat mai tîrziu de creier.

În mod normal vaccinurile se referă la măsuri luate înainte de a simți efectele secundare ale problemei, fie că e vorba de infecțile virusurilor și bacteriile sau de alergii. Însă vaccinul împotriva cancerului se ia după ce faci boala.

Cei de la NASA prăbușesc intenționat avioane pentru a cerceta fenomenele ce au loc în timpul procesului și pentru a dezvolta o tehnologie mai bună pentru alertarea urgențelor.

Corpurile cerești produc explozii rapide de unde radio care durează cîteva fracțiuni de secundă apoi dispar, ceea ce le face foarte greu de studiat.

Lumea (adică specialiștii) spune că permafrostul se încălzește odată cu schimbarea chimei și topirea ghețalor.

Se presupune că pînă acum au trăit aproximativ 108 miliarde de ființe umane, contorizîndu-i de la începuturile umanității, iar acum sînt în viață aproximativ 7,5 miliarde. Asta înseamnă că aproximativ 6,1 procente de oameni sînt acum în viață (conform estimărilor).

Unii ar spune că sarcina unei femei este similară cu dezvoltarea unui extraterestru în uter: la început organismul îl consideră aproape un corp străin, iar mai tîrziu embrionul reușește să se dezvolte, să se hrănească și să-și elimine deșeurile.

Acum 22 de ani primul animal clonat, oaia Dolly, a făcut ceva senzație. Între timp oamenii au clonat alte animale, inclusiv maimuțe (adică veri cu noi pentru că facem parte din aceeași familie, primatele), au clonat diverse clone, ajungînd la performanțe de genul a 28 de generații de copii obținute din alte copii. Ai zice că nimic nu îi oprește pe oameni să-și cloneze proprii semeni (sau chiar pe ei înșiși) într-o încercare mai mult sau mai puțin reușită de a atinge nemurirea. O fi chiar așa?

User Rating: / 0
PoorBest  
Știință și tehnologie - Știință, ficțiune, fantastic și benzi desenate: 0 out of 5 based on 0 reviews.